Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate. Radu Burnete: „Nu s-a ajuns la niciun acord”. Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare

Varianta finală a legii salarizării, care să corespundă și exigențelor Comisiei Europene, dar și constrângerilor bugetare pe care le are România, le-a fost înmânată partidelor, joi, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, la finalul discuțiilor purtate la Cotroceni de președintele Nicușor Dan și liderii formațiunilor din fosta coaliție guvernamentală.

Reamintim că România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro dacă nu reușește să aprobe până la finalul lunii august această lege.

Nu s-a ajuns la niciun acord politic pe această reformă – jalon PNRR, dar urmează o nouă întâlnire săptămâna viitoare, tot la Cotroceni și în același format, pentru negocieri punctuale ce ar putea duce la o înțelegere ce ar permite aprobarea proiectului în ultima lună de PNRR.

”Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplineşte în principiu toate obligaţiile asumate de România prin PNRR şi satisface toate constrângerele fiscale pe care le avem, fiindcă nu suntem într-o perioadă fericită din punct de vedere bugetar. În următoarele zile, partidele vor fi rugate să analizeze acest proiect”, a spus Radu Burnete.

„Vă readuc aminte cele câteva chestiuni principale din acordul politic. Una foarte relevantă, şi anume că, dacă nu există consens, cele patru partide îşi asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a mai menţionat Burnete, după ce liderii PSD, PNL, USR și UDMR au plecat de la Palatul Cotroceni.

„Ceea ce aş vrea să rămână este că în clipa de faţă acest proiect este la partide, el nu este asumat de nimeni, este o variantă în discuţii. Vom vedea în zilele următoare dacă cele patru partide vor reuşi să ajungă la un consens sau nu”, a explicat Radu Burnete.

Următorii pași

Consilierul prezidențial a spus că vor mai exista câteva runde de discuţii tehnice, probabil în weekend, urmând ca la începutul săptămânii viitoare liderii politici să discute din nou cu preşedintele României.

La acea întâlnire se va afla dacă există consensul politic necesar.

Se va programa o nouă ședință extraordinară a Parlamentului, pentru adoptarea proiectului. şi să se ajungă la o concluzie finală dacă există consens politic pentru adoptarea acestui proiect.

”În ultima săptămână, Ministerul Muncii alături de Ministerul de Finanţe a făcut foarte multe calcule şi evaluări, încercând să răspundă solicitărilor care au venit din partea sindicatelor, din partea partidelor, din partea familiilor ocupaţionale şi aşa mai departe. Aceste discuţii şi aceste simulări nu sunt simple. Vreau să vă gândiţi că discutăm de o lege care valorează, până la urmă, aproape 170 miliarde de lei în fiecare an şi afectează peste un milion de oameni. De asta durează atât de mult”, a explicat Radu Burnete.

Parametrii financiari între care se negociază legea

Proiectul a pornit de la o primă formă ce cumula o suplimentare cu doar opt miliarde de lei a cheltuielilor statului cu personalul, însă PSD (după ieșirea de la guvernare) și sindicatele din Educație și Sănătate au solicitat majorări ce ar urca impactul spre dublul acestor majorări – înspre 16 miliarde lei.

Guvernanții au garantat că nu va scădea niciun salariu, dar sindicaliștii au solicitat în permanență conservarea veniturilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declarat joi, înaintea discuțiilor de la Cotroceni, că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate în integritate: efortul financiar suplimentar pentru salariații din Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România, punând în pericol ratingul de țară.

„A fost important să validăm aceste propuneri care presupuneau costuri suplimentare și am discutat cu Comisia Europeană. Ni s-a atras atenția că ne poate afecta ratingul de țară, un rating pe care l-am obținut «la mustață». 12 miliarde de euro reprezintă limita maximă pe angajamentele României, iar depășirea acestei sume ar însemna să cheltuim mai mult decât își permite țara”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Propunerea actualizată întrunește deopotrivă acordul Ministerului Finanțelor și respectă jaloanele asumate prin PNRR în fața Comisiei Europene, conform ministrului Pîslaru.

Dezacordurile – ce solicită sindicatele, ce spun guvernanții că pot oferi, ce criterii impune Comisia pentru acest jalon PNRR

„Data trecută, la întâlnirea cu liderii, am primit nişte solicitări foarte clare. Pe de o parte a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice, pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect şi să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot prelua în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, e adevărat, abia astăzi s-a întâmplat acest lucru, numai că a fost un proces extrem de complicat”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, la Palatul Cotroceni.

Al doilea lucru pe care liderii politici l-au cerut a fost legat de zona de acceptabilitate socială şi de discuţii cu sindicatele, mai ales în două domenii importante, Sănătate şi Educaţie.

„Unul din lucrurile pe care ministerul Muncii le-a făcut este să vadă în ce măsură scenariile care au fost puse pe masă, sugerate de către sindicate, sunt fezabile” a menţionat el.

Cele trei condiţii fundamentale ale jalonului

„Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest Jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mari, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră. Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, au fost testate de data aceasta formal, în sensul să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii”, a spus el.

„Este foarte important ca mesaj pentru zona sindicală şi pentru zona de funcţionari publici în general, să înţelegem că există o schimbare de optică importantă, în ceea ce priveşte riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită, recent”. „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat el.

„Dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult”. „Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a mai spus ministrul Pîslaru.

Al treilea pilon despre care a discutat este legat de care este mecanismul de control, ca odată ce această lege este în vigoare, să existe un mecanism prin care să ştii că nu mai ai devieri majore, a;a cum s-a întâmplat cu Legea 153, cea aflată acum în vigoare.

„Din perspectiva materialului pe care îl avem acum, faţă de versiunea de pe 17 iulie, vă pot spune că, iarăşi, liderii politici ne-au indicat anumite zone în care trebuie să le mai consultăm”, a arătat Pîslaru.

Ministrul Finanțelor: „Orice angajament permanent trebuie calibrat în limitele cadrului fiscal”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar asta înseamnă că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune, în contextul în care că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare cât timp pragul datoriei este depășit.

În plus, în contextul discuțiilor privind legea salarizării, ministrul a avertizat că legea nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.

„Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare. Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a transmis Alexandru Nazare printr-o postare pe rețeaua socială Facebook.

(Citește și: Discuții la Cotroceni cu liderii politici pe proiectul legii salarizării – Observațiile ale Comisiei – Ministrul Muncii: „Varianta actuală, la limita maximă suportabilă pentru România”)

****