Revine interesul investitorilor pentru obligațiunile românești – Finanțele au avut cele mai bune 2 săptămâni la finanțarea internă după 2 luni grele. Dobânzile rămân sus

Interesul investitorilor pentru titlurile de stat ale României și-a revenit în ultimele două săptămâni, după două luni dificile pentru Ministerul Finanțelor, în care a împrumutat mai puțin de pe piața primară internă – unde marii actori sunt băncile și fondurile de pensii – decât de la populație.

Datele BNR consultate de CursDeGuvernare.ro arată că Finanțele au vândut în ultimele două săptămâni (până la finalul săptămânii 11-15 mai) obligațiuni în lei în valoare de 5,4 miliarde de lei, o sumă în continuare ușor sub istoricul de împrumut lunar pre-criză politică și pre-război în Orientul Mijlociu, dar asta în contextul în care cererea investitorilor s-a majorat la 8,28 miliarde de lei în primele două săptămâni din mai, semnificativ peste cererea din lunile martie și aprilie.

Notă: În martie, Finanțele au avut 8 licitații ratate complet, iar în aprilie 3 ratate complet și multe licitații cu cerere foarte mică.

De notat totuși că unul din aceste împrumuturi, unul semnificativ de 2,08 miliarde de lei, a fost atras printr-o emisiune de certificate de trezorerie pe 6 luni – element relevant în contextul în care în perioade de incertitudine mare, investitorii – fondurile de pensii, băncile sau clienții lor – caută să cumpere titluri de stat cu scadență cât mai scurtă sau preferă să țină de lichiditate.

Cum se explică cererea mai mare: BNR lasă bani în piață pentru împrumuturile Guvernului

Cererea mai bună din prima parte a lunii mai e explicată atât de calmarea ieșirilor de capital și a volatilității de pe piețele financiare, cât și de excesul de lichiditate din bănci, care paradoxal a crescut în aprilie – în ciuda crizei politice – la 36,3 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), de la 35,5 miliarde de lei în martie.

BNR nu a intervenit agresiv pe piață (dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică) pentru a drena această lichiditate în exces din sistemul bancar, în ciuda deprecierii cursului.

Această lipsă de intervenție a BNR e explicată de faptul că Ministerul de Finanțe a avut aceste două luni complicate la finanțarea internă, unde principalii jucători sunt băncile și clienții lor, dar și fondurile de pensii. În martie, Finanțele au luat de piața primară locală doar 1,8 miliarde de lei, iar în aprilie doar 4 miliarde de lei.

De altfel, în cele două luni, Finanțele au împrumutat mai mult de la populație decât de la bănci și clienții lor, adică investitorii mari care cumpără titluri de stat românești din piața primară (inclusiv fonduri de pensii). De la populație, Trezoreria a împrumutat în martie și aprilie 8,42 miliarde de lei, iar din piața primară sub 6 miliarde de lei.

Amintim că criza politică, suprapusă peste războiul din Iran și criza energetică aferentă, a dat complet peste cap finanțarea internă a deficitului bugetar și necesarului de bani pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadență în acest an.

Împrumut în euro de aproape 4 ori peste prospect, după intervențiile BNR pe piața valutară

La împrumuturile în lei din ultimele două săptămâni se adaugă un împrumut în euro, de 780,7 milioane de euro, luat miercuri de pe piața internă printr-o licitație de obligațiuni de obligațiuni pe 2 ani, la o dobândă semnificativ mai mică ca cea la lei: 3,64% dobândă medie, față de 6,65% la un împrumut luat joi prin obligațiuni în lei scadente în 5 ani.

În plus, cererea a depășit cu mult prospectul, care a fost de doar 200 de milioane de euro.

Împrumutul în euro de miercuri este primul după 4 luni de pauză pe emiterea de titluri interne în valută. Împrumutul în euro făcut de Finanțe vine după ce Banca Națională a României (BNR) a injectat euro în bănci prin vânzările sale de valuta din rezerve, vânzări făcute pentru a proteja leul în ultimele 2 săptămâni.

Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile rămân la niveluri astronomice pentru un stat UE

Amintim că marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost că împrumutul din primul trimestru de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare.

De notat totuși că un deficit bugetar sau per total necesarul de finanțare al României (care include și sumele necesare rostogolirii datoriei care ajunge la scadentă într-un an calendaristic) nu poate rămâne fără finanțare într-o țară UE, altfel riscându-se incapacitatea de plată, motiv pentru care instituțiile financiare, Finanțele și BNR-ul conlucrează pentru asigurarea finanțărilor necesare tuturor plăților antamate prin buget.

(Citește și: „Excedentul de lichiditate din bănci a crescut ușor în aprilie, în ciuda crizei politice: BNR a lăsat banii disponibili pentru finanțarea Guvernului”)

(Citește și: „Nouă lună grea pentru finanțarea internă – Finanțele au atras de pe piața primară doar 4 mld. lei în aprilie – Furtună perfectă: criza politică și războiul din Iran”)

(Citește și: „Record negativ în martie pentru Finanțe, în contextul războiului din Iran: 8 licitații de titluri de stat ratate complet, doar 1,8 mld. împrumutate de pe piața primară locală”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit 33% din necesarul de finanțare al lui 2026: Majoritatea împrumuturilor, atrase înainte de războiul din Iran – Criza politică va complica execuția, după ce în martie am avut un record negativ”)

(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***