Bilanțul PNRR: România estimează o absorbție finală de 90,58% din granturi și de peste 97% din împrumuturi. Dragoș Pîslaru: „Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”

România estimează că va încheia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o rată de absorbție de 90,58% din componenta de granturi, în valoare de 13,57 mld. euro, și de peste 97% din componenta de împrumuturi, renegociată la 6,54 mld. euro de la 14,9 mld. în forma inițială, potrivit bilanțului prezentat marți de premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Estimările sunt însă preliminare, iar sumele finale urmează să fie stabilite după verificarea și negocierea cu Comisia Europeană a ultimelor cereri de plată.

„Concluzia cea mai importantă este faptul că pe partea de grant, care a rămas neschimbată, 13,57 miliarde de euro, vom avea o absorbție de peste 90%”, a declarat Dragoș Pîslaru. „Discutăm de circa 11 miliarde din 13,6 pe care le luăm, de aici este 90,58%”, a spus ministrul, precizând că datele sunt preliminare și că „urmează să primim raportările”.

Cu privire la componenta de împrumuturi, ministrul fondurilor europene a precizat că suma totală a fost redusă în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, dar investițiile aferente au fost mutate fie pe fonduri europene, fie pe programul SAFE.

„România a avut opțiunea să folosească sau nu opțiunea de împrumut. România a decis să folosească integral componenta de împrumut. A avut niște proiecte, mai ales pe zona de transporturi, pe zona de spitale, pe care fie nu le-a început la timp… Acele sume au fost transferate: spitale la coeziune, transporturi la SAFE”, a declarat ministrul.

În cazul transporturilor, Pîslaru a indicat aproximativ 4,2 mld. euro aferente unor proiecte care au trebuit mutate pe programul SAFE. Premierul Ilie Bolojan a precizat la rândul său că acest transfer a permis continuarea lucrărilor la Autostrada Moldovei.

„Dacă nu exista programul SAFE și componenta de autostrăzi era afectată, cele 4,2 miliarde de euro din SAFE au venit să completeze miliardele din PNRR, astfel încât să avem Autostrada Moldovei parțial deschisă”, a spus Bolojan.

În sănătate, 10 spitale au fost mutate pe politica de coeziune, iar Pîslaru a spus că acestea vor fi finalizate anul viitor și se vor adăuga celor șapte realizate deja prin PNRR.

România mai trebuie să depună o cerere de plată până la sfârșitul lunii

Rata finală estimată nu trebuie confundată cu banii deja încasați de România. Cererea de plată numărul 5 a fost depusă în august, iar cererea numărul 6 urmează să fie depusă până la sfârșitul lunii septembrie. Ambele trebuie evaluate și aprobate de Comisia Europeană înainte ca sumele aferente să fie efectiv încasate. Cererea 5 este penultima cerere din PNRR.

Pîslaru a precizat că, la momentul prezentării bilanțului, România este la circa 78% absorbție pe granturi după depunerea cererii 5 (în valoare totală de 2,8 mld. euro) – care din corespondența cu Comisia nu ridică probleme -, diferența urmând să provină din cererea finală, cererea 6.

Pentru cererea 6, ministrul a estimat o valoare de aproximativ 4,3 miliarde de euro și a explicat că autoritățile urmează să centralizeze documentele transmise de ministerele de linie.

„Pe 7 septembrie aștept ca toate ministerele de linie să-și primească documentele. Pe 15 le vom primi centralizat. Pe 30 ar trebui să trimitem cererea de plată. Toată luna octombrie vom negocia document cu document ca să putem trage linie pe banii pe care îi avem”, a declarat Pîslaru.

România a pierdut din componenta de granturi circa 1,3 mld. euro, din care 770 din cauza legii salarizării

Din calculele Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, România va pierde circa 1,3 miliarde de euro din componenta de granturi a PNRR. Din această sumă, aproximativ 770 de milioane de euro sunt legate de reforma salarizării.

„Din partea de granturi de 13,56 miliarde de euro avem 410 de milioane de euro (din cererea de plată nr 3, respectiv întârzierea reformei pensiilor speciale, AMEPIP, conducerii companiilor de stat, n.r.) pe care le moștenim tot de la guverne anterioare. La acestea se mai adaugă acele 870 de milioane de euro, în special din legea salarizării”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a precizat că, pentru cererea de plată 6, mai sunt în discuție 396 de milioane de euro aferente unor investiții neclarificate.

„Legea salarizării, 770 de milioane de euro, decarbonizare, 50 de milioane de euro. Aici este importantă discuția cu Comisia și ar mai fi niște sume marginale pentru contractele de diferență pe piața de energie”, a spus Pîslaru.

El a estimat la 860-870 de milioane de euro suma aflată în zona de risc pe componenta de granturi în legătură cu cererea de plată 6.

În ceea ce privește reforma salarizării, premierul demis Ilie Bolojan a acuzat PSD că a contribuit la pierderea acestor bani.

„Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal anti-reformist care duce la scăderea încrederii față de piețe, față de partenerii noștri externi”, a declarat Bolojan.

Bolojan: PNRR era „complet înțepenit” la preluarea mandatului

Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, PNRR se afla într-o situație dificilă.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc major să se transforme într-un eșec major. Miniștrii au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele așa încât să progresăm și să nu ratăm nimic”, a spus Bolojan.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că, la preluarea programului de către actualul guvern, gradul de implementare era de aproximativ 47%. Potrivit ministrului, aproximativ două treimi din efortul de implementare a PNRR au fost realizate în perioada 23 iunie 2025 – 31 august 2026, în timpul guvernării Bolojan, respectiv 113 investiții și 48 de reforme (din care una blocată, legea salarizării, și un parțial realizată, legea decarbonării).

„Se vede cu ochiul liber faptul că din 2021 până în 2025 au fost ani de zile în care guvernele anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute, nu au făcut nici investițiile care trebuiau făcute”, a afirmat Pîslaru.

Miliarde de euro în proiecte de infrastructură, sănătate, educație și digitalizare

Bolojan a enumerat mai multe proiecte finanțate prin PNRR, despre care a spus că reprezintă investiții pe care cetățenii le vor vedea direct.

Printre acestea se află 1,5 miliarde de euro pentru tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei, 1,8 miliarde de euro pentru renovarea energetică a zeci de mii de clădiri (peste 4,6 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale sau publice), precum și peste 300 de milioane de euro pentru cloudul guvernamental.

„Cloudul guvernamental, peste 300 de milioane de euro, una dintre cele mai importante investiții pentru digitalizarea statului. Peste 30 de instituții publice îl utilizează”, a spus premierul.

În educație, Bolojan a indicat 600 de milioane de euro pentru renovarea sălilor de clasă și peste 450 de milioane de euro pentru elevii vulnerabili din școlile cu abandon școlar ridicat.

La acestea se adaugă peste 90 de kilometri de rețele de apă și canalizare finanțate cu peste 55 de milioane de euro, 1.200 de ambulanțe achiziționate, 25 de unități de terapie intensivă neonatală și peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie.

Pîslaru a enumerat, între altele, 4.199 de unități dotate cu laboratoare IT noi și 2,1 milioane de cărți de identitate electronice, precum și 33 de instituții publice arondate cloudului guvernamental.

Peste 2.000 de lucrări nefinalizate

Bolojan a avertizat însă că rămân peste 2.000 de lucrări care nu au fost finalizate.

„Peste 2.000 de lucrări nefinalizate, primăriile vor trebui să finalizeze lucrările până la sfârșitul anului din bugetele locale. Dacă nu vor reuși, vor trebui, începând de anul viitor, să dea înapoi banii pe care i-au primit”, a declarat premierul.

El a admis și problemele de capacitate administrativă.

„Capacitatea administrativă a noastră, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri”, a spus Bolojan.

„Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”, a conchis și Dragoș Pîslaru.

Ministrul a spus că una dintre lecțiile PNRR este necesitatea unei coordonări naționale și a unui sistem comun de monitorizare. O altă lecție, în opinia sa, este evitarea fragmentării proiectelor și asumarea reformelor de la început.

„Pe partea de reforme cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme”, a declarat ministrul.

Pîslaru a mai spus că, pentru viitorul program european, care ar urma să aibă un buget de trei ori mai mare decât PNRR, ar fi necesară o mobilizare comună a fondurilor europene, naționale și private, „în forma 1:1:1”.

(Citește și: ”Final de PNRR pe Sănătate – Bugetul inițial de peste 2 mld. euro, redus la jumătate. Din cele 19 spitale programate, doar 8 finalizate”)

***