VIDEO / UE și NATO fac front comun – Von der Leyen: „Atacul de la Leipzig e o nouă escaladare a Rusiei, pe care nu o vom tolera” – Mark Rutte: „Rusia a devenit din ce în ce mai iresponsabilă”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, într-o conferință de presă alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, că tentativa de atac asupra unor avioane cargo la aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei reprezintă „o nouă escaladare pe teritoriul european” și a avertizat că Uniunea Europeană și NATO își vor intensifica presiunea asupra Rusiei.
Von der Leyen a punctat că guvernul german a identificat Rusia drept responsabilă pentru tentativa de atac asupra avioanelor cargo de la Leipzig/Halle și a subliniat gravitatea incidentului: „Acesta a fost un atac folosind material de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul UE. Și nu îl vom tolera”, a declarat președinta Comisiei Europene.
Potrivit acesteia, dacă operațiunea ar fi reușit, consecințele ar fi putut fi extrem de grave, inclusiv pierderi de vieți omenești.
Von der Leyen a transmis că Uniunea Europeană este „în deplină solidaritate cu Germania” și că, dacă scopul Rusiei a fost să determine statele europene să își reducă sprijinul pentru Ucraina, strategia a avut efectul opus: „Intimidarea nu va funcționa”, a afirmat ea.
Europa și NATO își vor crește presiunea asupra Rusiei, anunță șefa Comisiei
Întâlnirea cu Mark Rutte a avut loc, potrivit lui von der Leyen, tocmai pentru a demonstra coordonarea dintre Uniunea Europeană și NATO în fața amenințărilor atribuite Moscovei.
„Europa și NATO nu vor doar să mențină presiunea asupra Rusiei. O vom crește. Și nu ne vom opri până când Rusia nu încetează să bombardeze și să ucidă copii, bărbați și femei nevinovați în Ucraina”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Von der Leyen a descris incidentul de la Leipzig drept parte a unui fenomen mai larg, în care Europa se confruntă cu incursiuni în spațiul aerian al NATO și UE, drone care perturbă activitatea aeroporturilor și atacuri asupra infrastructurii critice.
„Europenii se confruntă cu un adevăr dur: acesta este noul normal”, a avertizat ea.
În acest context, șefa Comisiei Europene a cerut consolidarea capacității europene de reacție și protejarea infrastructurii civile ca și cum aceasta ar reprezenta o țintă de primă linie.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei
Von der Leyen a anunțat și că Uniunea Europeană analizează noi măsuri pentru a lovi economia rusă.
„Fiecare portiță pe care Rusia o exploatează este una pe care trebuie să o închidem”, a declarat ea, precizând că miniștrii europeni de Externe discută noi includeri pe listele de sancțiuni, în timp ce Comisia Europeană caută modalități de a reduce și mai mult resursele financiare disponibile pentru războiul Rusiei.
Președinta Comisiei a declarat că sancțiunile europene au afectat deja economia rusă și că UE trebuie să fie pregătită să introducă noi sancțiuni imediat ce astfel de acțiuni periculoase sunt atribuite Rusiei.
Ucraina cere miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană
Un alt punct important al declarației a fost sprijinul militar acordat Ucrainei.
Von der Leyen a confirmat că Bruxellesul a primit o nouă solicitare de finanțare din partea Kievului, în valoare de „mai multe miliarde de euro”, pentru consolidarea apărării antiaeriene.
Printre echipamentele vizate se află și sistemele americane avansate de apărare antiaeriană PAC-3 Patriot.
„Statele membre analizează în prezent solicitarea Ucrainei, dar pot spune că aceasta merge în direcția bună”, a declarat von der Leyen.
Ea a amintit și proiectul european FREYA, dezvoltat împreună cu Ucraina, pentru construirea unor capacități europene de apărare împotriva rachetelor balistice.
Potrivit președintei Comisiei, aceste măsuri se adaugă împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și celor 8,5 miliarde de euro alocate, începând din iunie, pentru drone și rachete.
O parte din fonduri ar urma să fie utilizată inclusiv pentru achiziționarea de avioane de luptă de la industria europeană.
Mark Rutte: Aliații NATO sunt uniți în angajamentul lor față de apărarea noastră colectivă
La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că discuția cu șefa Comisiei a vizat subiectele pe care NATO și UE pot lucra mai strâns împreună.
„Aliații sunt uniți în angajamentul lor unii față de ceilalți și față de apărarea noastră colectivă. Și suntem foarte conștienți de cât de important este să lucrăm împreună, inclusiv cu Uniunea Europeană, pentru a ne asigura că avem ceea ce ne trebuie pentru a răspunde amenințărilor cu care ne confruntăm. Asta înseamnă să investim mai mult în apărare, lucru pe care aliații s-au angajat să îl facă anul trecut, la Haga, și un angajament pe care deja l-am văzut materializându-se în anii care au urmat, cu peste 139 de miliarde de dolari în plus pentru cheltuieli de apărare din partea aliaților europeni și a Canadei în 2025. Este enorm, iar această tendință continuă”, a declarat Rutte.
Potrivit acestuia, aceste investiții sunt necesare pentru consolidarea capabilităților, existând și nevoia ca industria să își intensifice eforturile.
„Și aici am văzut progrese extraordinare. Și vreau să fiu clar: nu este vorba doar despre fabrici noi sau despre linii de producție suplimentare, oricât de importante ar fi acestea. Este vorba și despre facilitarea cooperării dintre companiile din industria de apărare, atât în interiorul Europei, cât și la nivelul întregii Alianțe. Asta înseamnă crearea unor oportunități de cooperare. Înseamnă crearea de locuri de muncă și susținerea securității noastre”, a afirmat șeful NATO.
„Rusia a devenit din ce în ce mai iresponsabilă”, spune șeful NATO
Rutte a afirmat că Rusia a devenit în ultimele luni din ce în ce mai iresponsabilă, dovadă încălcările tot mai dese ale spațiului aerian al NATO și UE, incidente care generează riscuri tot mai mari. Acesta a punctat activitățile ostile ale Rusiei de pe teritoriul european.
„Rusia a devenit din ce în ce mai iresponsabilă. În timp ce își continuă războiul teribil împotriva Ucrainei, am văzut tot mai multe drone și rachete pătrunzând în spațiul nostru aerian de-a lungul Flancului Estic, ceea ce generează riscuri sporite. Și am observat, de asemenea, o creștere a activităților ostile care vizează direct teritoriul nostru, fie că vorbim despre incendii provocate în fabrici care produc echipamente de apărare pentru Ucraina, fie, într-adevăr, despre atacul hibrid rusesc de la Leipzig. Și da, suntem pe deplin solidari cu Germania – întreaga Alianță și Uniunea Europeană. Exemplele sunt numeroase”, a mai precizat liderul NATO.
Conform acestuia, pericolele pe care Rusia le reprezintă sunt clare, iar aliații lucrează fără încetare pentru a se asigura că nivelul de pregătire este suficiente pentru a menține populația în siguranță.
„Dacă Rusia crede că vom fi divizați de această amenințare sau dacă crede că vom fi descurajați să sprijinim Ucraina, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat. Sprijinul nostru pentru Ucraina este clar. La Ankara, aliații au convenit să ofere cel puțin 70 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în acest an și aceeași sumă anul viitor. Împrumutul UE este un element esențial al acestui sprijin. Și, Ursula, vreau să îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai făcut pentru a avansa acest efort. Și, bineînțeles, sprijinul continuă, inclusiv prin apărarea antiaeriană vitală de care Ucraina are nevoie. (…) Și aștept cu nerăbdare să continuăm cooperarea strânsă dintre NATO și Uniunea Europeană pe măsură ce ducem mai departe aceste eforturi”, a conchis Mark Rutte
Von der Leyen: Europa trebuie să-și accelereze investițiile în apărare
În final, von der Leyen a insistat asupra necesității unei cooperări mai strânse între UE și NATO și asupra accelerării investițiilor europene în domeniul apărării.
„Suntem într-o nouă eră a securității europene”, a declarat ea, susținând că investițiile europene în apărare consolidează NATO și contribuie la relansarea industriei europene de profil.
Întâlnirea dintre Ursula von der Leyen și Mark Rutte a avut la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, într-un context de securitate tot mai tensionat. Discuțiile au fost programate la puțin timp după ce Germania a acuzat oficial Rusia că se află în spatele tentativei de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle.
Incidentul a avut loc la începutul lunii august, când o dronă echipată cu explozibili a fost descoperită în zona aeroportului, în apropierea unor aeronave cargo ucrainene. Ancheta germană a concluzionat că Rusia este responsabilă, Berlinul afirmând că investigațiile poliției, informațiile serviciilor și modul de operare indică implicarea unor agenți ruși. Moscova a respins acuzațiile și le-a calificat drept nefondate.
Înaintea întâlnirii, atât UE, cât și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Germania. Mark Rutte a declarat că dovezile prezentate de Berlin sunt clare și a susținut măsurile anunțate de autoritățile germane, în timp ce von der Leyen a promis un răspuns european la ceea ce a descris drept intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei.
Ilie Bolojan a discutat marți cu Mark Rutte, inclusiv despre dislocarea de noi capabilități NATO în România
În același timp, Premierul interimar Ilie Bolojan a avut marți o convorbire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, privind principalele provocări de securitate din regiunea noastră, cu accent pe războiul din Ucraina și situația de securitate din Marea Neagră Șeful Executivului a subliniat, în cadrul discuțiilor, necesitatea ca Alianța să își mențină atenția asupra Flancului Estic, inclusiv prin dislocarea de noi capabilități în România.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o convorbire cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, privind principalele provocări de securitate din regiunea noastră, cu accent pe războiul din Ucraina și situația de securitate din Marea Neagră. Prim-ministrul i-a mulțumit Secretarului General și NATO pentru sprijinul acordat României și a subliniat necesitatea ca Alianța să își mențină atenția asupra Flancului Estic și a Mării Negre, inclusiv prin dislocarea de capabilități aliate în România, în contextul intensificării incursiunilor cu drone în spațiul maritim și aerian național. Un alt subiect abordat, pe lângă situația generată de incidentele cu drone, a fost și securitatea navigației în Marea Neagră. Discuția a reconfirmat angajamentul țării noastre de a consolida securitatea pe Flancul Estic al Alianței și de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse”, a transmis, marți seară, Guvernul României.
(Citește și: Agitație pe flancul estic al NATO: Despre vizita surpriză a directorului CIA la Moscova: 8 ore de discuții, pe fondul informațiilor că Rusia pregătește o testare a Articolului 5. România apasă și ea pe butoane)
(Citește și: Nou incident în Germania: Explozie în gara Augsburg, la vest de Munchen. Primele rapoarte indică detonarea unui obiect într-un pasaj al clădirii)
(Citește și: Germania nominalizează oficial Rusia pentru tentativa de atentat cu drone de pe aeroportul Leipzig și închide consulatul rus de la Bonn. Ministrul de interne: „Nu este un eveniment izolat – Rusia e dispusă să provoace daune și mai mari prin atacuri hibride”)
***
