Concordia: Economia României își caută direcția la jumătatea lui 2026, între turbulențe externe și vulnerabilități interne

Economia României a intrat în a doua jumătate a anului 2026 într-o perioadă dificilă, marcată de scăderea PIB, încetinirea consumului și deteriorarea competitivității, în condițiile în care politicile fiscale restrictive și incertitudinea internă s-au suprapus peste noi șocuri externe, arată o analiză a Confederației Patronale Concordia.

PIB-ul României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, continuând slăbiciunea economică observată în a doua jumătate a lui 2025, potrivit Concordia. La vulnerabilitățile interne s-au adăugat efectele războiului din Orientul Mijlociu, care au dus la creșterea prețurilor la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli și au afectat puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor și companiilor.

Consumul populației, unul dintre principalii factori de creștere ai economiei românești, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările din retail au scăzut cu până la 7,3% în termeni anuali în luna iunie, în timp ce indicatorii de încredere ai consumatorilor și companiilor au ajuns la minime multianuale.

Industria a rămas, de asemenea, sub presiune, în pofida semnalelor de revenire din zona euro, fiind afectată, potrivit Concordia, de costurile ridicate ale energiei și de modificările fiscale frecvente.

„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Inflația a depășit 10%, apoi a început să scadă

Inflația a depășit pragul de 10% în prima parte a anului, atingând un nivel maxim de 10,9%, evoluție pusă în principal pe seama scumpirii carburanților pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

În iulie, rata inflației a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar Banca Națională a României estimează o apropiere de 6% până la sfârșitul anului.

Concordia avertizează însă că evoluția rămâne fragilă, în condițiile în care eliminarea plafonării prețurilor la gaze naturale și a plafonului privind adaosul comercial la alimente ar putea genera noi presiuni asupra prețurilor. Pe de altă parte, Confederația susține eliminarea acestor mecanisme, argumentând că acestea au distorsionat piața și au mascat temporar problemele structurale.

„Soluția pe termen lung nu este controlul administrativ al prețurilor, ci creșterea producției interne de energie la costuri competitive, singura cale prin care prețurile pot scădea sustenabil, fără intervenție artificială”, susține Concordia.

Pe partea fiscală, disciplina bugetară a dus la reducerea deficitului la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie. Ritmul actual indică o probabilitate ridicată de încadrare în ținta anuală de 6,2% din PIB, cu condiția evitării unor derapaje de cheltuieli odată cu instalarea unui nou guvern, potrivit analizei.

Leul și piața muncii, sub presiune

Moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, pe fondul turbulențelor politice interne și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu. Evoluția a fost comparabilă cu cea a zlotului polonez, care s-a depreciat cu circa 4%, dar diferită de cea a forintului ungar, care s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar.

Randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 de puncte de bază între martie și mai. În același timp, piețele bursiere din România și Ungaria au avut o evoluție favorabilă, indicii BET și BUX înregistrând randamente de aproximativ 33%, respectiv 26%.

Încetinirea economică s-a resimțit și pe piața muncii. Rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, în timp ce ritmul de creștere a salariilor nete s-a temperat la 3,5% în iunie, față de avansurile de 10-20% înregistrate în anii anteriori.

Sectorul privat a fost afectat aproape în aceeași măsură ca sectorul bugetar, iar dinamica salariilor din mediul privat s-a înjumătățit față de anul precedent.

Competitivitatea, principala vulnerabilitate structurală

Concordia atrage atenția că, dincolo de evoluțiile trimestriale și semestriale, economia României se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra competitivității.

Costul orar al forței de muncă rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, însă avantajul competitiv s-a redus. În ultimul deceniu, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale, potrivit analizei.

În același timp, eliminarea plafonărilor din sectorul energetic a majorat costurile de producție pentru companii. Prețul energiei electrice pentru marii consumatori industriali se află printre cele mai ridicate din UE, iar prețul gazelor naturale, anterior unul dintre cele mai scăzute din Europa, se apropie rapid de nivelurile din Germania și Austria.

„Fereastra pentru corectarea ordonată a dezechilibrelor structurale se îngustează.”

Aceste evoluții se suprapun peste deficitele gemene ale României: deficitul de cont curent, de aproape 8% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană, și deficitul bugetar, care, deși este în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune.

Potrivit Băncii Mondiale, la finalul lui 2026 România va rămâne, prin prisma acestor doi indicatori, mai apropiată de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia decât de partenerii săi din Uniunea Europeană.

„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri”, a declarat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.

El a subliniat că problema costului energiei nu poate fi rezolvată prin plafonare, ci prin creșterea producției interne la costuri competitive, în timp ce reducerea deficitului de cont curent depinde de capacitatea economiei de a exporta mai multe produse finite cu valoare adăugată ridicată.

(Citește și: ”BCE crește din nou dobânzile și vede inflația peste țintă până în 2027 – O nouă majorare până la finalul anului devine scenariul de bază al piețelor / Principalele declarații ale Christine Lagarde”)

***