BNR lasă leul să mai facă și singur câțiva pași prin piață – De ce – Ce este REER – Diferența față de regimurile valutare din Polonia și Ungaria

Intervențiile Băncii Naționale a României (BNR) asupra cursului valutar, în sensul limitării deprecierii leului în raport cu euro, au devenit „mai puțin stricte”, apreciază Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat, de altfel, că deși leul continuă să fie administrat într-un regim de flotare controlată, banca centrală va fi mai flexibilă.

Ar fi o schimbare de atitudine a BNR, care folosește stabilitatea leului față de euro ca pe unul din instrumentele de ancorare a inflației și stabilității financiare, spre deosebire de băncile centrale din Polonia și Ungaria, care lasă zlotul și forintul să absoarbă mai mult din șocurile pieței.
Situația României este, însă, mult mai complicată decât a celor două state, atenția BNR îndreptându-se acum mai degrabă spre stabilitatea ratei dobânzilor decât asupra stabilității cursului de schimb.

Analiștii anticipează o depreciere a cursului către nivelul de 5,4 lei/euro până la sfârșitul acestui an. Miercuri, BNR a afișat un curs oficial de 5.3501 lei/euro.

Ciprian Dascălu este de părere că BNR va menționa deprecierea recentă a leului în comunicatul aferent deciziei de politică monetară de joi. Totuși, mai multe detalii despre schimbarea modului de reacție al BNR în privința presiunilor pe leu ar urma să apară abia la conferința de presă din noiembrie, după publicarea noii prognoze asupra inflației. Evoluția cursului de schimb are un impact direct asupra prețurilor, pe calea importurilor de mărfuri și servicii. România are importante deficite externe (comercial și de cont curent).

„Comentariile reprezentanților băncii centrale în urma mișcării puternice a cursului de schimb de joia trecută (când leul a depășit pragul de 5.265 lei/euro, apărat anterior de BNR, n.r.) sugerează o schimbare a funcției de reacție a BNR, în sensul acordării unei importanțe mai mari stabilității ratelor dobânzilor în raport cu stabilitatea cursului de schimb.

Banca centrală a reiterat, în linii mari, că regimul de curs de schimb flotant administrat nu s-a modificat, ci doar că intervențiile pe piața valutară au devenit mai puțin stricte.
Această poziție este în concordanță cu declarațiile guvernatorului BNR din august, potrivit cărora banca centrală dispune de mai mult spațiu pentru flexibilizarea cursului de schimb, în timp ce perspectiva EUR/RON depinde de corecția fiscală și de stabilitatea politică”, notează economistul-șef BCR, într-o notă transmisă investitorilor.

Depreciere până la 5,4 lei/euro la finalul anului

CFA România estimează o depreciere treptată a leului, până la un curs de 5,4–5,5 lei/euro la finalul lui 2027. „Deprecierea nominală graduală rămâne scenariul central, deoarece diferențialul de inflație al României față de zona euro și deficitele gemene sunt încă mari”, arată analiza.

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, este de părere că leul s-ar putea deprecia la 5,4 chiar în acest an. „Banca centrală a anunțat că va permite o volatilitate mai mare a cursului”, a comentat el pentru CursdeGuvernare.ro. Important de punctat este și faptul că intervențiile pe curs au costuri. În septembrie, rezerva valutară a României a scăzut cu aproape 5 mld. de euro (7,4%) față de luna precedentă.

Tensiunea de pe scena politică a făcut ca presiunea pe leu să determine mișcări ceva mai abrupte ale cursului, intervențiile BNR sugerând că banca centrală a fost nevoită să facă tot mai mulți pași în spate în privința apărării leului.

Cursul leului în raport cu euro a intrat pe o tendință lentă de depreciere de la începutul lunii august, construind o serie de noi minime (grafic). Evoluția indica o presiune tot mai mare asupra leului și creștea posibilitatea ca euro să atingă noi maxime istorice, în funcție de evoluția crizei politice și a dobânzilor din România și de pe piețele internaționale.

Miercuri, 23 septembrie, cursul a sărit peste pragul de 5.265 lei/euro, unul foarte relevant pentru curs și apărat de mai multe ori de BNR.

În prezent, EUR/RON continuă să se mențină pe o tendință de creștere. Cursul formează „minime în creștere” (higher lows), ceea ce înseamnă că, după fiecare scădere temporară, cursul se oprește la un nivel mai ridicat decât la corecția precedentă. Este un semnal că presiunea de depreciere asupra leului se menține.

În acest context, BNR încearcă în prezent să limiteze creșterea cursului în zona de 5,353 lei pentru un euro.

(Citește și: ”Presiunile pe leu ne-au costat în septembrie 4,8 mld. € din rezervele BNR”)

Cursul leului, mai complicat decât al altor monede din regiune, din cauza dezechilibrelor externe – comparația cu Polonia și Ungaria

România are, dintre principalele economii din Europa Centrală și de Est, un regim valutar mai puțin tolerant la fluctuațiile cursului.

În timp ce Polonia și Ungaria lasă zlotul și forintul să absoarbă mai mult din șocurile pieței, iar Cehia operează cu un regim de flotare administrată (cursul este lăsat să fluctueze, cu intervenții în situații extreme), BNR folosește stabilitatea leului față de euro ca unul dintre instrumentele de ancorare a inflației și stabilității financiare.

Modelul românesc oferă un curs mai predictibil, dar reduce rolul leului ca amortizor al șocurilor externe. În economiile cu monede mai volatile, o parte mai mare a ajustării se face prin curs.

În România, acest lucru este mai puțin fezabil din cauza dezechilibrelor externe mari, cum ar fi cel de cont curent:

România are de departe cel mai mare deficit comercial dintre cele patru economii, de circa 7,7% din PIB în 2025, în timp ce Cehia a înregistrat un excedent comercial de 9,4%. Ungaria și Polonia s-au situat în zona unor deficite comerciale reduse anul trecut, de 0,9%, respectiv 1,2% din PIB.

Cursul, impact direct asupra prețurilor

Prin urmare, o depreciere a leului are un impact direct asupra inflației pe care o țintește BNR.

„Estimăm că efectul de transmisie a cursului de schimb asupra inflației este de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, considerăm că spațiul pentru o depreciere suplimentară a leului este limitat”, susține Ciprian Dascălu.

BCR prognozează o rată a inflației de 6,4% la sfârșitul acestui an, „deși deprecierea recentă a leului și evoluția prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sens ascendent. Acest context ar putea determina revizuirea prognozei către aproximativ 6,9%, cu excepția cazului în care datele privind inflația din septembrie vor aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6%.

Guvernatorul BNR a declarat la conferința de presă din august că banca centrală „va începe să ia în calcul reduceri ale dobânzii odată ce inflația va coborî sub rata dobânzii de politică monetară”, „la începutul anului viitor”.

Cursul de schimb real efectiv (REER) indică, la rândul său, deprecierea leului

Cursul de schimb real efectiv explică de ce o depreciere nominală graduală a leului rămâne scenariul de bază al analiștilor CFA.

Indicele cursului de schimb real efectiv (REER – care ține seama de inflație) a ajuns la 122,2 în ianuarie 2026, cel mai ridicat nivel de la începutul seriei în 1994, și se situa la 118,7 în iulie — cu aproximativ 19% peste media din perioada 2010–2019 (Figura 7). În aceeași perioadă, cursul de schimb nominal efectiv (NEER) s-a modificat foarte puțin (101,5 în iulie 2026).

„Prin urmare, aprecierea reală înregistrată începând din 2021 reflectă diferențialul de inflație față de partenerii comerciali, și nu o apreciere a leului în termeni nominali, iar deprecierea din mai 2026 a compensat doar o mică parte din această apreciere reală”, apreciază analiștii CFA.

(Citește și: ”CFA, prognoză pesimistă privind economia în 2027 – avans de doar 0,5% din PIB, mult sub estimările externe – Prognozele pe sectoare”)

***