CNAS propune bugetarea multianuală a Casei și reforme, pentru predictibilitatea cheltuielilor cu spitalele și medicamentele. Avertismentul președintelui Casei

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan (foto), își dorește un proiect-pilot cu bugetarea multianuală a CNAS, astfel încât instituția să aibă predictibilitate în ceea ce privește finanțarea spitalelor și a medicamentelor, cele două capitole ce consumă cea mai mare parte a cheltuielilor sistemului de sănătate.

Bugetarea multianuală ar trebui însoțită și de unele reforme, altfel, avertizează președintele Casei, se vor închide spitale, iar dacă „reforma de pricing și rambursare a medicamentelor în jumătate de an, un an, vom pune lacătul pe farmacii”, a mai spus președintele CNAS.

Problema salariilor în cheltuielile spitalelor

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, sistemul fiind dependent de o singură sursă principală de finanțare, și anume asigurările sociale de sănătate.

De aceea, este necesară regândirea pachetului de servicii medicale de bază și definirea unui al treilea pachet de servicii, care ar putea include mai multe categorii.

„România este pe ultimul loc la veniturile, la cheltuielile de Sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Pe ultimul loc. Dar de ce? Pentru că noi ne bazăm pe o singură sursă de finanțare. Noi ne bazăm pe asigurările sociale de sănătate. (…) Noi promitem în contractul-cadru că plătim tot. În realitate nu este așa. Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să aibă competiție, dar nu competiție pe fondul social. Trebuie să aibă competiție pe al treilea pachet, pe care astăzi nu îl avem”, a explicat Moldovan.

Președintele CNAS a avertizat că, în lipsa includerii influențelor salariale în tarifele contractate de spitale, o mare parte dintre unitățile sanitare ar putea ajunge la arierate.

„Dacă următorul guvern, acest Parlament nu va vota includerea influențelor salariale în TCP în maximum un an, majoritatea spitalelor din România vor avea arierate. Adică își vor închide porțile”, a avertiza Horațiu Moldovan, citat de Agerpres, la Conferința Națională de Sănătate Publică #UndeDoare, organizată de Consiliul Economic și Social, cu sprijinul CNAS și în parteneriat cu Biblioteca Central Universitară.

„Cred că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar putea să fie acest exercițiu de bugetare multianuală un proiect-pilot. Astfel încât să știm pe ce contăm în ceea ce privește spitalele, în ceea ce privește medicamentele”.

(Citește și: Premieră în situația financiară a Sănătății: în 2025, ponderea cheltuielilor cu salariile în spitale o depășește pe cea cu serviciile medicale)

Ce înseamnă influențele salariale și ce modificări dorește Casa

Includerea influențelor salariale în tarifele contractate de spitale înseamnă că CNAS ar plăti, prin tariful pentru fiecare serviciu medical, și costul suplimentar al salariilor, în loc să dea spitalelor publice bani separat, ca „influențe salariale”. Practic, prețul unui caz tratat ar deveni mai mare pentru că ar include și forța de muncă.

Transferurile actuale cresc odată cu salariile și numărul de angajați, chiar dacă spitalul tratează mai puțini pacienți, iar în 2025, influențele salariale pentru spitalele publice au fost estimate la aproximativ 16,9 miliarde lei, depășind decontările pentru serviciile medicale din spitalele publice, de 14,87 miliarde lei.

Schimbarea mecanismului de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor

Este necesară, de asemenea, schimbarea mecanismului de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor, în condițiile în care lista de așteptare pentru introducerea unor medicamente pe lista celor compensate și gratuite depășește în prezent 1.100 de zile, a mai spus președintele CNAS.

În lipsa acestor demersuri, farmaciile ar putea ajunge să se închidă:

„Avem zeci de medicamente care stau la semafor. Noi le putem introduce pe lista medicamentelor compensate și gratuite și nu există nicio predictibilitate pentru firmele de medicamente în legătură cu timingul, cu momentul în care pot să introducă un anumit medicament sau putem introduce un anumit medicament în Hotărârea de Guvern 720 pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Astăzi, lista de așteptare pentru medicamente în România este de peste 1.100 de zile. Dacă cineva își imaginează că păstrând actualul mecanism de pricing și rambursare a medicamentelor, actuala legislației scurtăm această perioadă, vreau să vă garantez și semnez azi aici că ne înșelăm cu toții”, a declarat Horațiu Moldovan.

(Citește și: CNAS pregătește modificarea modului în care se cheltuiesc banii în cele 2 mari capitole ale Sănătății – spitalele și medicamentele)

****