Dronele care atacă navele din Marea Neagră: detectate din timp de francezi, ele au fost ignorate de Bulgaria – Soluția pentru apărarea Neptun Deep, văzută de Gen. (r) Virgil Bălăceanu

Generalul în rezervă (r) Virgil Bălăceanu a explicat însă pentru CursDeGuvernare.ro că faptul că atacul s-a produs în ZEE nu exclude automat posibilitatea unei intervenții. Potrivit discuțiilor sale cu specialiști din Forțele Navale familiarizați cu aplicarea Convenției ONU privind dreptul mării, se poate interveni inclusiv cu mijloace militare pentru protejarea unei nave comerciale amenințate în două situații: la solicitarea statului sub pavilionul căruia navighează nava sau la solicitarea comandantului navei.

Notă: Aeronava de patrulare Atlantique-2 (ATL-2) a Marinei franceze a fost dislocată de NATO la baza aeriană Mihail Kogălniceanu după ce mai multe nave comerciale civile au fost atacate de drone rusești în Zonele Economice Exclusive ale României și Bulgariei, pe ruta costală de tranzit a bunurilor ucrainene. Pe lângă aeronava franceză Atlantique, un P-8A Poseidon al Marinei SUA și un E-7T Peace Eagle al Forțelor Aeriene turce au executat zboruri în sud-estul României și sud-estul Bulgariei. În paralel, sâmbătă a fost observată o nouă misiune a unui Gulfstream E.550 CAEW al Forțelor Aeriene italiene în zona românească a Mării Negre, lângă litoral și Delta Dunării (vezi foto mai jos). În același timp, avionul american de patrulare maritimă Boeing P-8A Poseidon, desfășurat la Varna din 18 octombrie, a părăsit Bulgaria pe 1 noiembrie și s-a întors la baza aeronavală Sigonella din Sicilia, potrivit datelor de monitorizare a zborurilor.

Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Se poate interveni în ZEE, inclusiv cu mijloace militare pentru protejarea unei nave comerciale amenințate. În ce condiții

CONTSHIP JET, navă sub pavilion liberian care transporta 421 de containere de la Haifa către Constanța, a fost lovită miercuri în apropiere de țărmul bulgăresc (17 mile marine de Capul Kaliakra). Cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați de forțele bulgare, iar nava s-a scufundat ulterior. Ministerul bulgar al Apărării a precizat că trei nave militare au fost trimise pentru salvarea echipajului imediat după primul impact.

Atacul s-a produs chiar în timpul reuniunii de la Sofia a miniștrilor Apărării din România, Bulgaria și Turcia, consacrată securității Mării Negre. Cele trei state au convenit atunci intensificarea schimbului de informații, îmbunătățirea imaginii operaționale comune și consolidarea capacităților de avertizare timpurie.

Într-o conversație cu CursDeGuvernare.ro, generalul în rezervă (r) Virgil Bălăceanu (foto) a explicat că legislațiile naționale ale României și Bulgariei sunt construite în primul rând pentru protejarea teritoriului național, în timp ce situațiile produse în zona contiguă și în Zona Economică Exclusivă necesită reguli juridice și operaționale distincte.

„În general, legislația națională și, în primul rând, legislația bulgarilor și a românilor vizează protejarea teritorială. Fie că vorbim de apele teritoriale, fie că vorbim de spațiul aerian teritorial, fie că vorbim de zona fluvială și așa mai departe. Marea întrebare este cum acționezi în celelalte zone, și mă refer la zona maritimă, cu cele două – zona contiguă și Zona Economică Exclusivă. Și de aici trebuie găsite soluții în plan legislativ, dar și din punct de vedere operațional.
Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din Forțele Navale, care au experiență din punct de vedere al aplicării Convenției ONU cu privire la dreptul mării, se poate interveni inclusiv folosind mijloace militare în cazul în care o navă comercială este amenințată și pericolul este evident, în două condiții: când solicită statul care deține pavilionul navei – în cazul navei CONTSHIP JET, Liberia – sau căpitanul navei”, a explicat Bălăceanu.

În cazul atacului de lângă Capul Kaliakra, generalul spune că trebuie făcută diferența între momentul în care avertizarea a ajuns la comandantul navei și momentul în care amenințarea fusese deja detectată de aeronava franceză.

„Datele ar spune că informația din comandamentul operațional, la nivelul Marinei bulgare sau la nivelul Forțelor Aeriene – mai puțină importanță are –, a ajuns într-un timp foarte scurt la căpitanul navei. Se vorbește de un termen de aproape patru minute. Ca atare, nu a mai fost timp de reacție.
Doi, nu știm dacă această fereastră de oportunitate era mai largă din moment ce dronele au fost depistate de către avionul de supraveghere-cercetare franțuzesc Atlantique 2, care a survolat zona Mării Negre, decolând de la Mihail Kogălniceanu, și dacă autoritățile bulgare ar fi decis să intervină în condițiile în care aveau și mijloacele de intervenție pregătite pentru așa ceva”, spune generalul.

Bălăceanu s-a referit direct și la explicația oferită de șeful Apărării bulgare, potrivit căreia armata nu putea interveni deoarece dronele se aflau în afara apelor teritoriale.

„Or, plecând de la ceea ce a declarat la un moment dat șeful Statului Major al Armatei bulgare, amiralul Emil Eftimov, sigur că el spune: «Nu aveam dreptul să acționăm, fiind în afara apelor teritoriale», deși foarte aproape de apele teritoriale. Nava a fost lovită travers Capul Kaliakra, în zona contiguă a Bulgariei.
Problemele, din punctul acesta de vedere, necesită decizii la nivel NATO și la nivel național, pentru că vorbim de nevoia de protejare și de securizare a unor linii comerciale, nu numai prin instrumentele care sunt de regulă folosite, mai ales ale Poliției de Frontieră sau prin misiuni de monitorizare. E vorba de folosirea directă a forței militare, a mijloacelor de război electronic sau a mijloacelor de nimicire, fie că vorbim de rachete, fie că vorbim de tunuri sau mitraliere.
Mă refer acum și la ceea ce există pe navele de luptă și, într-o anumită măsură, poate fi folosit pentru combaterea dronelor maritime. Sigur că în acest ansamblu includem și pericolul care vine de la dronele aeriene”, explică Bălăceanu.

Aeronava franceză a detectat amenințarea și a alertat autoritățile bulgare – bulgarii au lăsat dronele să scufunde nava

Amintim că Statul Major francez a confirmat că avionul de patrulare maritimă Atlantique 2, aflat într-o misiune de supraveghere în vestul Mării Negre, a detectat cele trei drone de suprafață care se îndreptau către CONTSHIP JET. Potrivit părții franceze, echipajul aeronavei a alertat nava asupra amenințării, a transmis poziția acesteia autorităților competente, a avertizat celelalte nave din zonă și a contribuit ulterior la coordonarea operațiunii de salvare împreună cu Forțele Navale bulgare.

Ministerul bulgar al Apărării a confirmat separat că centrul operațional al Marinei primise de la aeronava franceză informații privind drone maritime observate în zonă. Comunicatul oficial nu a precizat însă cu cât timp înainte de atac fusese transmisă avertizarea.

Momentul exact al detectării a devenit ulterior subiect de dispută la Sofia. Deputatul Ivaylo Mirchev, copreședinte al formațiunii „Da, Bulgaria”, a susținut că avertizarea ar fi ajuns la autorități cu aproximativ 60 de minute înainte de atac. Alte relatări vorbesc despre aproximativ 40 de minute, dar niciunul dintre aceste intervale nu a fost confirmat oficial de Ministerul bulgar al Apărării.

Mirchev a cerut explicații privind motivul pentru care Bulgaria nu a solicitat bruierea, devierea sau distrugerea dronelor. El a susținut, de asemenea, că un avion F-18M Hornet spaniol dislocat în România ar fi fost disponibil pentru intervenție și a întrebat dacă Sofia a solicitat sprijin aliat. De notat totuși că afirmația privind disponibilitatea de intervenție a avionului spaniol nu a fost confirmată oficial.

Notă: Firma de securitate maritimă Ambrey a evaluat că dronele maritime folosite în atac par să fie bazate pe modelul rusesc Murena-300S. Responsabilitatea pentru atac nu a fost însă stabilită oficial.

În ce context s-ar putea declanșa articolul 5 al NATO și ce se întâmplă cu Neptun Deep

Generalul a dat ca exemplu modul în care România a acționat anterior în cazul unor drone observate în propria ZEE, în acest caz drone aeriene rusești Geran-4, urmărite până la intrarea în spațiul aerian național.

„Iată un exemplu: modul în care România a acționat în momentul în care drone aeriene, în căutarea unei ținte navale, au fost depistate în Zona Economică Exclusivă, iar intervenția celor două F-16 române care executau misiunea de poliție aeriană s-a făcut așteptând intrarea dronelor aeriene în spațiul aerian al României, unde au fost nimicite.
Iată de ce problema este complexă și vom vedea ce se va decide în aceste reuniuni care sunt destul de dense la nivelul statelor riverane – Turcia, Bulgaria și România –, la nivel NATO și la nivelul Uniunii Europene. Problema cea mai deosebită pentru România este, sigur, cum protejăm navele comerciale, dar ele sunt sub un alt pavilion, aparțin unui alt stat, în condițiile libertății de circulație în Zona Economică Exclusivă, pentru că nu vorbim – să sperăm că nu vom vorbi – de situații în care sunt lovite nave comerciale române.
Iar în condițiile în care loviturile ar fi aplicate unor nave sau aeronave române, atunci ar putea să fie invocat și articolul 5, în baza articolului 6 al Tratatului de la Washington, care precizează care este zona geografică de protecție a NATO privind statele membre”, spune Bălăceanu.

Generalul atrage atenția că problema devine și mai importantă în cazul infrastructurii energetice din Zona Economică Exclusivă a României, unde statul nu are suveranitate teritorială, dar deține drepturi suverane asupra explorării și exploatării resurselor. Acesta punctează că nu e încă clar cine este coordonatorul instituțiilor în cazul unor riscuri la platforma care va trata gazele din zăcământul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz în Zona Economică Exclusivă a țării noastre.

„Problema cea mai complexă, și aici trebuie să acționăm noi, este protejarea infrastructurii energetice din Zona Economică Exclusivă, unde nu avem drepturi de teritoriu național, dar avem drepturi suverane în baza convenției de care vorbeam privind dreptul mării, privind explorarea și exploatarea resurselor naturale, dincolo de aspecte ce țin de protejarea mediului și, sigur, de protejarea infrastructurii energetice. Și de aici noi trebuie să găsim o soluție tot în plan legislativ, pentru că noi avem responsabilități din acest punct de vedere, dar ele sunt fragmentate, ele sunt instituționalizate și nu avem un organism unic care să coordoneze, să comande la nivel interinstituțional.
Pentru platforma Neptun Alpha, dar trebuie să luăm în considerare și celelalte platforme, fie ANA, fie Pescăruș, fie alte instalații de explorare în zona platoului continental, există responsabilitatea – și acum mă refer la Neptun Alpha – a proprietarului, OMV și Romgaz, există responsabilitatea Autorității Navale Române, există responsabilitatea Ministerului de Interne și există responsabilitatea, în condițiile de atac armat, deși este în afara apelor teritoriale, a Ministerului Apărării. Și întrebarea la care nu avem răspuns este: cine este coordonatorul central la nivelul tuturor acestor instituții?”, spune acesta.

Soluția pentru apărarea Neptun Deep: structură unică de comandă, după modelul existent deja pentru apărarea spațiului aerian

Bălăceanu consideră că problema ar trebui rezolvată prin desemnarea unei structuri unice de comandă, după modelul existent deja pentru apărarea spațiului aerian.

„Privind combaterea dronelor și a altor avioane fără pilot sau cu pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României, există o lege care a stabilit că ministrul Apărării decide prin ordin de ministru cine este responsabilul și, prin ordin de ministru, responsabilul este Comandamentul Forțelor Întrunite.
Dar referirea este legată de spațiul aerian și, repet, spațiul aerian național. Ca atare, și privitor la modul de protejare a zonei maritime, și de amenințări de pe mare, și de amenințări din aer, și vorbim în mod deosebit de drone, atunci va trebui să se găsească o asemenea soluție și să existe un comandament, de preferat un comandament militar, cum ar fi Comandamentul Componentei Operaționale Navale, care să răspundă din punct de vedere acțional, deci operațional, de protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră”, afirmă generalul.

În final, Bălăceanu spune că acest mecanism ar trebui construit și printr-o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia.

„Trebuie colaborat mult mai mult cu Turcia, pentru că, pe de o parte, legat de situația infrastructurii energetice din Zona Economică Exclusivă a României, și Turcia are situații asemănătoare, și Turcia are activități de exploatare a gazelor naturale la Marea Neagră, la care ar trebui să gândim în comun aceste măsuri.
Mai mult decât atât, Turcia dispune de mijloacele de detecție, aeriene și navale, care pot să îmbunătățească considerabil măsurile de protecție din punct de vedere al siguranței maritime”, a mai spus generalul Virgil Bălăceanu.

Propunerea lui Zelenski: armistițiu pentru navele comerciale

Pe fondul atacurilor și lipsei de dorință a rușilor de a accepta un armistițiu în Marea Neagră, negociat inclusiv de americani, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un set de reguli pentru Marea Neagră, astfel încât navele sub pavilion turcesc sau sub alte pavilioane să poată intra în porturile ucrainene fără a fi atacate de Rusia, iar Ucraina să nu atace, la rândul ei, navele sub același pavilion care intră în porturile rusești.

„Chiar și cu astfel de măsuri minime putem asigura securitatea în Marea Neagră“, a spus recent Zelenski, într-un interviu pentru CNN Turcia.

(Citește și: Miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia, reuniune la Sofia după atacurile rusești asupra navelor comerciale – Deciziile și poziția Turciei – Nouă navă lovită în largul Bulgariei, în timpul reuniunii)

(Citește și: Supravegherea navigației comerciale în Marea Neagră, prioritate NATO: A treia misiune de patrulare aeriană în doar câteva zile)

(Citește și: FT / Marea Neagră a devenit mai periculoasă și mai letală decât Strâmtoarea Ormuz: peste 570 de nave lovite și peste 40 de morți anul acesta – Asigurarea a ajuns la 15% din valoarea navei)

(Citește și: Video / ”Măcel” făcut de Ucraina în Marea Azov – a lovit 116 nave și petroliere rusești în doar 9 zile – Începe o campanie similară în Marea Neagră – Lavrov acuză Ucraina de terorism)

(Citește și: Video / Nicușor Dan, la Bloomberg: „Rușii încearcă să escaladeze și să provoace toate țările europene – nu trebuie să intrăm în acest joc”)

(Citește și: Președintele Dan acuză explicit Rusia de escaladarea atacurilor asupra navigației maritime – 11 nave au fost lovite în Marea Neagră – Reacție a Comisiei și a Germaniei)

(Citește și: Gen. (r) Virgil Bălăceanu, explicații despre fenomenul lovirii navelor comerciale în apropierea României: Războiul economic se intensifică – Rusia încearcă să descurajeze folosirea coastei maritime a României și Bulgariei)

(Citește și: PE: UE trebuie să ia în considerare o operațiune navală în regiunea Mării Negre/ Discuții despre „Santinela NATO de la Marea Neagră”)

(Citește și: Aeronave de patrulare din SUA, Franța și Turcia au realizat deja primele operațiuni de survolare a coastei Aliate de la Marea Neagră – Nicușor Dan: „Așteptăm o postură NATO în continuă adaptare și consolidare”)

***