Capital Economics / Rezultatul alegerilor din SUA ar putea avea efecte imprevizibile asupra marilor dosare externe: Iranul, Ucraina și China-Taiwan

Victoria democraților la alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial ar putea limita agenda internă a lui Donald Trump, dar nu și capacitatea acestuia de a influența politica externă a Statelor Unite.
Dimpotrivă, constrângerile impuse de Congres l-ar putea determina pe liderul de la Casa Albă să se concentreze mai mult asupra dosarelor internaționale, cu posibile consecințe majore asupra piețelor energetice, comerțului mondial și securității economice.
Iranul, războiul din Ucraina și tensiunile din jurul Taiwanului se numără printre principalele surse de risc, potrivit unei analize semnate de Neil Shearing, Group Chief Economist la Capital Economics.

Alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite ar putea schimba prioritățile administrației Trump, fără să îi reducă în mod semnificativ președintelui libertatea de acțiune în politica externă. În condițiile în care o eventuală majoritate democrată în Congres ar limita inițiativele legislative ale republicanilor și ar putea declanșa o perioadă de investigații parlamentare asupra administrației, Trump ar avea un stimulent suplimentar să își concentreze atenția asupra relațiilor internaționale, susține acesta.

„Există o lungă tradiție a președinților americani de a urmări obiective de politică externă în ultimii ani ai mandatului lor, perioadă în care autoritatea lor politică este în declin (lame duck).
Ronald Reagan a semnat, în 1987, Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară cu Mihail Gorbaciov, eliminând o întreagă categorie de rachete nucleare. George W. Bush a urmărit intensificarea prezenței militare americane în Irak, iar ulterior a negociat, în perioada 2007–2008, un acord privind retragerea trupelor SUA. Barack Obama a făcut pași importanți pentru normalizarea relațiilor cu Cuba în ultimii doi ani ai mandatului său. În fiecare dintre aceste cazuri, președinții s-au orientat către politica externă pentru a-și contura moștenirea politică, în special în contextul în care pierderea controlului asupra Congresului le-a limitat agenda de politică internă”, apreciază Neil Shearing.

În cazul lui Trump, însă, abordarea ar putea fi diferită. Acesta ar putea fi mai puțin interesat de construirea unor relații diplomatice constructive și mai preocupat de obținerea unor acorduri în condițiile stabilite de Washington.

Iranul, principalul risc imediat pentru piețele energetice

Unul dintre cele mai importante dosare cu potențial de a produce efecte economice imediate este Iranul. O eventuală reluare a atacurilor americane ar putea determina o nouă creștere a prețurilor internaționale la energie, în special dacă tensiunile militare afectează transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.

„Consecințele economice imediate ale unor noi lovituri militare ar consta în creșterea prețurilor globale la energie, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent peste 120 de dolari pe baril”, avertizează economistul.

Impactul nu s-ar limita la piața petrolului. O scumpire persistentă a energiei ar putea alimenta presiunile inflaționiste la nivel internațional, ar majora costurile de producție și transport și ar complica deciziile băncilor centrale privind dobânzile. Economiile importatoare de energie ar fi deosebit de expuse, prin deteriorarea balanțelor comerciale și reducerea puterii de cumpărare.

„Implicațiile pe termen mediu ar depinde de măsura în care acțiunea militară ar accelera încheierea conflictului și ar permite reluarea unui flux mai liber al transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Acest rezultat este departe de a fi sigur. Atacurile de amploare desfășurate anterior au provocat escaladarea conflictelor, nu capitularea adversarilor”, avertizează Shearing.

Ucraina: o eventuală înțelegere cu Moscova ar putea schimba echilibrul de securitate european

Un alt dosar cu implicații economice și geopolitice importante este războiul din Ucraina. Trump ar putea încerca să obțină o încheiere rapidă a conflictului, inclusiv printr-un acord care să răspundă mai mult intereselor Moscovei decât celor ale Kievului.

O asemenea evoluție ar putea avea efecte economice imediate relativ limitate, în special dacă ar fi urmată de relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei. Totuși, implicațiile pe termen lung pentru Europa ar putea fi considerabile.

„Trump ar putea încerca să pună capăt rapid războiului, în condiții mai favorabile Moscovei. Dacă ar reuși, implicațiile economice imediate ar putea fi limitate. Cu toate acestea, consecințele geopolitice pe termen lung pentru Europa ar fi considerabile, nu în ultimul rând deoarece s-ar intensifica presiunile asupra guvernelor europene pentru a majora cheltuielile de apărare și pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în ceea ce privește propria securitate”, explică economistul.

Pentru economiile europene, această perspectivă ar putea însemna o realocare importantă a resurselor bugetare către apărare, investiții suplimentare în industria militară și presiuni asupra finanțelor publice. În același timp, o eventuală relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea modifica fluxurile comerciale și energetice, însă amploarea efectelor ar depinde de condițiile concrete ale unui eventual acord.

Există însă obstacole majore în calea unei înțelegeri rapide. Moscova și-a menținut obiectivele maximaliste pe parcursul războiului, iar sprijinul democraților din Congres pentru Ucraina ar putea reduce disponibilitatea Kievului de a accepta concesii teritoriale sau politice.

China și Taiwanul, riscul cu cele mai mari consecințe economice

În relația cu China, o posibilă inițiativă diplomatică majoră ar putea lua forma unui summit între liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei, într-un format comparabil cu întâlnirile marilor puteri de la Yalta.

O asemenea reuniune ar putea avea o importanță geopolitică semnificativă, dar efectele economice ar fi probabil limitate. Chiar dacă Washingtonul și Beijingul ar reuși să stabilizeze relațiile diplomatice, competiția economică și strategică dintre cele două puteri ar continua.

„Deși Trump și Xi Jinping au încercat să stabilizeze relațiile dintre cele două țări în ultimul an, ambele state continuă să urmărească decuplarea economică în domenii de importanță strategică. Tarifele vamale vor rămâne în vigoare. Un astfel de summit ar putea reprezenta un eveniment geopolitic major, dar este puțin probabil să inverseze această tendință fundamentală”, consideră Neil Shearing.

Cea mai gravă amenințare pentru economia mondială ar putea veni însă din Taiwan. Beijingul ar putea considera următorii doi ani o oportunitate de a intensifica presiunile asupra insulei, mai ales dacă apreciază că Washingtonul este preocupat de alte dosare internaționale sau că administrația Trump ar putea accepta un acord care să excludă intervenția militară americană.

O criză majoră în jurul Taiwanului ar putea perturba lanțurile internaționale de aprovizionare, ar afecta disponibilitatea semiconductorilor și ar genera volatilitate pe piețele financiare și comerciale. Într-un asemenea scenariu, efectele nu s-ar limita la Asia, ci s-ar transmite rapid către economiile dezvoltate și emergente, prin intermediul industriei tehnologice, al comerțului internațional și al investițiilor.

(Citește și: ”Axios: Convorbire „dură“ Trump-Netanyahu – premierul israelian presează pentru un atac asupra Iranului imediat după alegerile din SUA – Trump vrea să lase negocierile să-și urmeze cursul”)

***