Comisia de Prognoză explică revizuirea negativă a creșterii economice – Ce anume a stricat socotelile

Rezultatele economice înregistrate în primul semestru, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, creșterea prețurilor la energie, efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și persistența inflației sunt argumentele invocate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNPS) în nota în care explică revizuirea în scădere a estimării privind evoluția economiei României în 2026, de la o creștere economică de 0,1%, în prognoza de primăvară, la o contracție de 0,4%.

„Un element important în configurarea actualului scenariu îl reprezintă accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care a generat un nou şoc pe pieţele internaţionale ale produselor energetice, cu efecte asupra preţurilor combustibililor şi asupra costurilor de producţie şi transport. Pentru economia românească, aceste influenţe s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal – bugetară şi nivelului încă ridicat al inflaţiei, contribuind la reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi la prelungirea perioadei de ajustare a consumului privat. În acelaşi timp, majorarea costurilor din oferta internă, într-un context caracterizat de o cerere modestă, a afectat competitivitatea unor activităţi industriale şi capacitatea acestora de a reveni la nivelurile de producţie anterioare.”, arată CNSP.

Cea mai importantă revizuire negativă pe partea ofertei vizează industria

Valoarea nominală a PIB a fost revizuită în creștere, de la 2.056 miliarde de lei la 2.086,3 miliarde de lei, explicată de Comisie prin „actualizarea nivelului de referinţă aferent anului 2025, pe baza celor mai recente date publicate de INS, cât şi modificarea estimării privind deflatorul PIB, de la 7,2% la 8,5%, în contextul menţinerii unor presiuni asupra preţurilor din economie”

CNSP estimează o contracție economică de 0,4% în acest an, în condițiile în care industria și serviciile continuă să înregistreze evoluții negative. Cea mai importantă revizuire negativă pe partea ofertei vizează industria, pentru care CNSP estimează o scădere a valorii adăugate brute de 3,4%, față de minus 0,3% în prognoza de primăvară.

„Ajustarea reflectă atât rezultatele înregistrate în prima parte a anului, cât şi perspectiva menţinerii unei cereri interne modeste, în condiţiile în care costurile ridicate ale energiei şi ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale”, explică instituția.

Nici exporturile de bunuri nu au determinat o revenire generalizată a producției industriale, în condițiile evoluțiilor diferite între ramurile orientate către export și ale influenței modificărilor de preț.

În servicii, estimarea a fost revizuită la o contracție de 1,9%, de la minus 0,8% în prognoza anterioară. Evoluția este determinată în special de rezultatele mai slabe din comerț, transporturi și serviciile de piață.

În schimb, construcțiile și agricultura au primit estimări mai favorabile. Creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%, pe fondul investițiilor și al lucrărilor de infrastructură. Pentru agricultură, prognoza a fost revizuită de la 3,5% la 5,1%, ca urmare a producției vegetale favorabile la culturile de toamnă.

Revizuire pozitivă a ritmului de creștere a investițiilor, de la +4,2% la 8,2%

Pe partea cererii, CNSP estimează o reducere a consumului privat de 1,6% în 2026, față de minus 1,8% în prognoza de primăvară. Comisia pune evoluția pe seama pierderii de putere de cumpărare, a inflației și a efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.

„Reducerea câştigului salarial real şi comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare şi servicii, cu efecte asupra comerţului şi activităţilor productive dependente de piaţa internă”, se arată în document.

În schimb, formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile, a fost revizuită în creștere de la 4,2% la 8,2%.

„Revizuirea a avut în vedere rezultatele favorabile ale investiţiilor din prima parte a anului, precum şi accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanţate din fonduri europene în special în contextul finalizării perioadei de implementare a PNRR”, potrivit CNSP.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate să crească cu 2,6%, față de 1,7% anterior, în timp ce importurile ar urma să avanseze cu 2,7%, comparativ cu 0,1% în prognoza de primăvară. Pentru întregul an, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile CIF la 133,8 miliarde de euro. În aceste condiții, deficitul comercial este prognozat la 33,4 miliarde de euro. Deficitul de cont curent este estimat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.

Inflația de la finalul anului, revizuită de la 5,3% la 6,4%

CNSP a majorat și estimările privind inflația pentru 2026. Rata inflației la sfârșitul anului este prognozată la 6,4%, față de 5,3% în varianta de primăvară, în timp ce inflația medie anuală a fost revizuită de la 7,9% la 8,4%.

„Estimările privind inflaţia au fost revizuite în sens ascendent, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de majorarea preţurilor produselor energetice şi de propagarea acestora asupra costurilor de producţie şi distribuţie”, precizează Comisia.

Instituția arată că reducerea cererii interne contribuie la temperarea prețurilor, însă acest efect este parțial contrabalansat de șocurile generate de costuri.

Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, în scădere cu 0,6%, iar rata șomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%.Totodată, documentul indică o reducere a puterii de cumpărare cu 3,3% anual, pe fondul inflației ridicate și al temperării creșterii nominale a salariilor.

CNSP estimează o creștere economică de 1,7% în 2027

Pentru 2027, Comisia estimează o revenire a economiei, cu o creștere reală a PIB de 1,7%. Prognoza nominală a fost majorată de la 2.201 miliarde de lei la 2.227 miliarde de lei, iar deflatorul PIB a fost revizuit de la 4,7% la 5%.

Consumul privat ar urma să crească cu 1,9%, iar investițiile cu 0,8%. Industria este estimată să revină pe creștere, cu un avans al valorii adăugate brute de 0,9%, în timp ce serviciile ar urma să crească cu 2%, iar construcțiile cu 1%.

CNSP estimează că inflația va coborî la 3,4% la sfârșitul anului 2027, iar media anuală va ajunge la 4,6%.

Pentru 2028, prognoza indică o creștere economică de 2,4%, urmată de un avans de 2,1% în 2029. Inflația medie anuală este estimată la 3,3% în 2028 și 3% în 2029.

CNSP precizează că scenariul actualizat păstrează o abordare prudentă, în condițiile incertitudinilor privind evoluția mediului internațional și continuarea consolidării fiscal-bugetare.

„Principalele riscuri sunt asociate unor eventuale noi perturbări pe pieţele energetice, unei evoluţii mai modeste a cererii externe, persistenţei presiunilor asupra costurilor de producţie şi unor întârzieri în implementarea proiectelor de investiţii”, se arată în document.

Comisia menționează și factori care ar putea susține o evoluție economică peste estimările actuale, respectiv o absorbție mai ridicată a fondurilor europene, îmbunătățirea condițiilor de finanțare și o redresare mai rapidă a industriei.

(Citește și: ”Deflatorul mare salvează PIB-ul mic: Comisia de Prognoză ”a găsit” 30 de miliarde pentru Buget, în ciuda scăderii economiei față de estimările din primăvară”)

***