Mario Draghi – discurs: UE se află într-o „transformare structurală majoră” e nevoie de reforme profunde: „Pentru prima dată, suntem singuri”

Uniunea Europeană se află într-o transformare structurală majoră, a avertizat fostul președinte BCE, Mario Draghi, la Aachen, în Germania, unde a fost onorat cu Premiul Carol cel Mare (Charlemagne). El a cerut o reformă profundă a modului de funcționare al blocului comunitar, potrivit Corriere Della Sera.

„Pentru prima dată în memoria omului, suntem singuri”, spune Mario Draghi. Sau, mai precis, „suntem singuri împreună”. Europa trăiește deja într-o realitate complet nouă, fără principalii săi aliați, în frunte cu Statele Unite. Mai ales, Europa răspunde acestei lumi într-un cadru „care nu a fost niciodată conceput pentru provocări de o asemenea amploare”.

Din acest motiv, spune Draghi, deciziile pe care Europa trebuie să le ia „nu mai pot fi încadrate în structura instituțională pe care am moștenit-o”. Nu ar funcționa. Soluția, în viziunea lui, este o schimbare profundă, bazată pe curaj și pe ceea ce el numește „federalism pragmatic”.

„Lumea care odinioară ajuta Europa să genereze prosperitate nu mai există. Este mai dură, mai fragmentată și mai mercantilistă.”

Fostul președinte BCE a fost ferm și în privința Statelor Unite, care i-au fost reper intelectual și politic de-a lungul întregii cariere:

„Dincolo de Atlantic, nu mai putem presupune că gardienii ordinii postbelice vor rămâne angajați în menținerea ei. Decizii cu consecințe profunde pentru economiile europene sunt luate din ce în ce mai unilateral, fără respect pentru regulile pe care odinioară Statele Unite le apărau. Și pentru prima dată din 1949, europenii trebuie să facă față posibilității ca Statele Unite să nu mai garanteze securitatea noastră în condițiile pe care le consideram de la sine înțelese.”

El a cerut o poziție mai fermă față de Washington: „Deocamdată, Europa are nevoie de capacitatea de a răspunde într-un mod mai assertiv pentru a readuce parteneriatul pe baze mai echitabile.”

„Europa a căutat negocierea și compromisul. În mare parte, nu a funcționat.”

Nici China nu reprezintă o alternativă viabilă, în viziunea lui Draghi:

„Nici China nu oferă o ancoră alternativă. Ea generează surplusuri industriale la o scară pe care lumea nu le poate absorbi fără a-și eroda propria bază productivă. Și susține direct adversarul nostru, Rusia.”

Cum s-a ajuns aici

Dacă Europa se află astăzi în această poziție, nu este un accident, ci o consecință directă a modului în care a fost conceput proiectul european, a explicat Draghi.

„Proiectul european a fost construit, în mod deliberat și înțelept — a spus Mario Draghi — pentru a preveni concentrarea puterii. După catastrofele primei jumătăți a secolului XX, europenii au decis că niciun stat membru nu trebuie să domine celelalte.”

Instituții independente, reguli stricte, piețe și negocieri între guverne au fost învelite în straturi de proceduri care au „neutralizat încărcătura politică”. Rezultatul a fost, a spus el, unul istoric: pacea, piața unică, moneda euro, libertatea de circulație. „Integrare fără subordonare”. Până când acest model a încetat să mai funcționeze.

De ce nu mai funcționează

Draghi a explicat că sistemul european s-a bazat pe două presupuneri:

1. „Că Europa construise o economie cu adevărat deschisă, în care statul nu trebuia să dirijeze creșterea.”
2. „Că Europa nu va mai fi nevoită să se confrunte cu întrebările dure ale puterii și securității, pentru că alții o vor face în locul ei.”

„Ambele presupuneri s-au dovedit acum goale.”

El a subliniat o ironie fundamentală: Europa a lăsat piețele să îndeplinească un rol pentru care nu exista o autoritate politică comună, dar în același timp a refuzat acelor piețe scara continentală necesară pentru a funcționa eficient.

Vulnerabilități și direcții de acțiune

Draghi a identificat trei vulnerabilități majore:

• dependența de cererea externă („întreprinderile europene au căutat creștere în afara Europei, pentru că piața internă nu era suficient de integrată și dinamică”)
• dependențe strategice, inclusiv în energie
• întârzierea tehnologică, în special în inteligența artificială („este poate cea mai gravă vulnerabilitate”)

El a propus finalizarea pieței unice, politici industriale comune și investiții coordonate.

În privința apărării, mesajul a fost: „Chiar și partidele care și-au construit identitatea pe suveranitatea națională recunosc acum că nicio națiune europeană nu se poate apăra singură.”

„Federalism pragmatic”

În final, Draghi a dezvoltat conceptul său de „federalism pragmatic”. Într-o Uniune cu 27 de state, deciziile sunt adesea blocate de proceduri și compromisuri. Soluția, a spus el, este o Europă mai flexibilă:

• statele care doresc pot avansa mai rapid
• trebuie dezvoltate proiecte concrete, cu rezultate vizibile
• este necesară o capacitate reală de decizie politică

„Unele decizii necesită o scară pe care doar Europa o poate oferi. Altele necesită un grad de legitimitate democratică ce trebuie construit de jos în sus.”

El a încheiat subliniind ideea centrală: Europa trebuie să pună „substanța înaintea procesului”.

(Citește și: ”Mario Draghi: UE trebuie să devină o „federație autentică” pentru a evita dezindustrializarea și declinul”)

***