Schemele de relansare economică și stadiul de implementare, anunțate de ministrul Nazare, la Conferința CDG – De la investiții strategice la programul „Diaspora investește acasă”. ”Nu putem construi noul model economic al României cu o fundație șubredă”

Schemele de sprijin pentru relansarea economiei și stadiul implementării lor – Banca de Investiții și Dezvoltare, rol tot mai mare în finanțarea economiei și a schemelor guvernamentale

Potrivit acestuia, o altă schemă, care va fi lansată în zilele următoare, îi vizează pe românii din diaspora care decid să se întoarcă în țară și să își deschidă o afacere, ei urmând să beneficieze în acest sens de credite de până la 500.000 euro. În lucru mai este și o schemă pentru investiții în apărare, în timp ce schema de investiții strategice a atras deja interesul unor investitori mari, cu interes în special în zona de energie, baterii, zona de agricultură, inteligență artificială și în zona de data-centere.

Prezentăm în cele ce urmează declarațiile ministrului de Finanțe de la conferința CDG: în privința schemelor de sprijin pentru economie

• Este foarte relevant programul de investiții, de relansare economică, pe care l-am adoptat la începutul acestui an. Pentru că acolo avem o serie de scheme de susținere a economiei care, pentru prima oară, sunt tratate într-un mod integrat. Nu mai sunt acte normative disparate, sunt privite ca un întreg.

• Spre exemplu, schema de investiții strategice, care a fost, în sfârșit, adoptată și de care România avea nevoie de foarte mult timp, reprezintă – constatăm, două-trei luni mai târziu – că atrage foarte mult interes. Chiar dacă sunt investiții mari, iar România a atras foarte puține investiții mari, de aceea am pornit această schemă de peste 200 de milioane de euro pentru investiții strategice. Sunt mulți investitori, inclusiv investitori străini, interesați de o astfel de dimensiune a investiției și au venit, și-au arătat interesul, vorbim de investiții în zona de energie, baterii, vorbim de investiții în zona de agricultură, în inteligență artificială, în zona de data-centere. Există interes pe care aceste scheme l-au atras deja.

• Cum stăm în raport cu ceea ce am anunțat în februarie? Este publicată pe site schema de susținere a industriei prelucrătoare. Este în consultare. Încă o dată lansez apelul de a primi comentarii și observații legate de această schemă. Noi vrem să o operaționalizăm cât mai repede, să o adoptăm cât mai repede, astfel încât, în cel mai scurt timp, să lansăm apelurile pentru aceste proiecte, astfel încât ele să poată fi operaționale cât mai curând, la sfârșitul acestui an, dacă se poate. Ar fi extraordinar. Oricum, toate schemele pe care le-am lansat au ca target finalul acestui an, începutul anului viitor. Și depinde foarte mult de ritmul în care le vom operaționaliza, pentru că implementarea e foarte importantă.

• Deci (schema pentru) industria prelucrătoare este lansată, este în consultare publică. Schema Tech-Up, schema de cercetare-dezvoltare în tehnologii de vârf, tehnologii ale viitorului, este, de asemenea, lansată în consultare publică. Vă mulțumim, am primit foarte multe observații pe care le vom integra. Ambele scheme au o finanțare de aproximativ 150 de milioane de euro anual, fiecare. Vorbim aici și de posibilitatea de a opta pentru credit fiscal pentru ambele. Și pentru ambele e important să primim observații.

• O a treia schemă pe care o vom lansa în zilele următoare este schema dedicată diasporei. Mai țineți minte că am lansat acest lucru în februarie: 100 de milioane de euro pe care le va gestiona Banca de Investiții și Dezvoltare. E vorba de o schemă de minimis de până la 200.000 de euro, cu credit de până la 500.000 de euro. Ultimele detalii sunt în reglaj în aceste momente la Ministerul Finanțelor, dar este într-un stadiu foarte avansat. Cred că în următoarele zile o vom putea publica.

• Programul se intitulează „Diaspora investește acasă” și este, de fapt și de drept, primul program prin care încercăm să atragem know-how și investiții din partea românilor din diasporă pe care Guvernul României l-a lansat până acum. Primul program concret, real, cu o bugetare serioasă, pe trei ani de zile. În cazul în care acest program are succes – și nu văd de ce nu ar avea succes – cred că această schemă poate fi extinsă și cred că va fi o schemă de succes. De aceea, și la această schemă, imediat cum o vom publica, ne-ar fi de foarte mare ajutor să avem cât mai multe observații venite din partea mediului privat.

• În lucru mai este schema pentru investițiile în apărare, unde suntem foarte avansați, dar, odată cu demiterea Guvernului Bolojan nu mai putem emite ordonanțe. Deci câteva operațiuni pe care le aveam în plan pentru această schemă n-au putut fi duse la bun sfârșit, dar documentația este foarte avansată și, imediat cum vom avea un guvern învestit, această schemă va putea să demareze.

• Și cealaltă schemă legată de garanții, care este în patrimoniul BID, de asemenea, va fi elaborată până la finalul lunii iunie. Ceea ce am promis în februarie, că aceste scheme vor fi operaționalizate în mai-iunie, indiferent de faptul că guvernul a fost demis, se întâmplă. Defapt este un guvern demis care lucrează foarte mult, pe foarte multe planuri. Nu vorbim doar de schemele de relansare, vorbim și de renegocierea PNRR-ului, vorbim și de SAFE, vorbim de foarte multe lucruri extrem de importante pe care le avem în atenție în aceste zile.

Nazare: ”Nu putem construi următorul model economic cu o fundație șubredă – Ce facem pentru operaționalizarea PNRR și absorbția banilor europeni se va vedea în economie, în T3 și T4”

”Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă. Nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundația se clatină. (…) și vorbesc despre temelia casei pe care vrem să o construim, casa reprezentând noul model economic. (…) .Cred că, în ultimul an de zile, am întărit foarte mult această fundație și am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt și de drept, fundația relansării economice. Cei care cred că putem să relansăm economia României fără să avem o disciplină bugetară serioasă, cu predictibilitate, să ne ținem de cuvânt în privința țintelor asumate și așa mai departe, nu înțeleg, practic, peisajul economic în care România trebuie să se integreze”, a afirmat Nazare la conferința Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare, organizată marți de CursDeGuvernare.ro.

Potrivit acestuia, efectele negative ale consolidării fiscale operate anul trecut s-au văzut deja, adică spre finalul anului trecut și începutul acestui an: ”Am spus încă din vara trecută că discutăm de cel puțin un an de zile de care avem nevoie să depășim situația, în cel mai bun caz. Și suntem în interiorul acelui an de zile”.

Ministrul Finanțelor consideră că, ”în următoarele trimestre – trimestrul 3 și trimestrul 4 – tot ceea ce facem pentru operaționalizarea PNRR și absorbția banilor din PNRR va avea un efect important” în economie și pentru susținerea creșterii economice.

”Spun asta pentru că avem niște chestiuni noi pe care le-am făcut, care nu s-au mai făcut până acum. Creditele din trezorerie pentru autoritățile locale – și vorbim aici de extrem de multe autorități locale și un număr foarte mare de proiecte din PNRR, aproape jumătate, care aveau probleme de cash-flow, pe care noi le-am mitigat prin această sumă pe care o acordăm din trezorerie, de aproape 10 miliarde de lei, pentru a reuși să accelerăm plățile exact în aceste trei luni. Și eu cred că se va vedea foarte mult.
De asemenea, tot în aceste trei luni se vor face și plățile pe programele naționale (de investiții). Deja în luna mai s-au făcut plăți importante pe programele naționale. Și toate aceste lucruri se vor vedea.
Operaționalizarea tuturor schemelor pentru toamnă din acest program e, de asemenea, importantă și nu trebuie să neglijăm inclusiv componenta fiscală a programului de relansare, care este practic activă și care, cred că, are un rol important. Aici vorbim și de măsurile legate de microîntreprinderi, de toată zona de bonificație, de zona de simplificare fiscală. Toate lucrurile acestea își vor face efectul. Numai că nu ne putem aștepta la efecte atât de rapide în condițiile în care duceam pe picioare o problemă cronică de dezechilibre și ducem pe picioare o problemă cronică de dezechilibre de atâția ani. Adică trebuie să privim realist și în ansamblu situațiile acestea”, a explicat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor.

Consolidarea fiscală întărește fundația economiei, a spus ministrul. În primele 4 luni din 2026 avem o reducere majoră de deficit, de 1,7 pp față de primele 4 luni din 2025

(Citește și: „LIVE VIDEO – ACUM / Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare. 26 mai 2026, orele 09:30 – 14:30”)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?