Magistrații, nemulțumiți de proiectul legii de salarizare – CSM: Va duce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistem. Curtea de Apel Pitești: Nu mai acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare din partea celorlalte puteri
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică dur proiectul legii salarizării unitare a bugetarilor, acuzând că prevederile acestuia ”vor submina definitiv funcţionarea justiţiei”, Consiliul avertizează că va utiliza toate instrumentele legale ”pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti”.
„Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea Executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, marţi, de către CSM.
Acuzațiile CSM: Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraților
- Consiliul susţine că proiectul legii salarizării unitare „conţine soluţii normative absurde”, prevederi care „diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităţilor publice” pe care judecătorii şi procurorii le au.
- „Se urmăreşte o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv «diferenţa salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate”, susţine CSM.
- Consiliul dă ca exemplu situaţia unui magistrat care promovează la o instanţă sau un parchet de nivel superior sau cea a personalului care intră pe o treaptă superioară de vechime, susţinând că, într-un astfel de caz, „consecinţa absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale”.
- „Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care şi-au început cariera cu doar un an înainte. Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, se mai arată în comunicatul CSM.
- Consiliul transmite „cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională”.
- „Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, mai transmite CSM.
Judecătorii Curții de Apel Pitești acuză că noii coeficienți de ierarhizare încalcă principiul constituțional al egalității între puterile statului, iar singura preocupare a inițiatorilor a fost majorarea salariilor demnitarilor
Judecătorii Curţii de Apel Piteşti transmit, ca reacţie la prevederile proiectului legii salarizării unitare în sectorul public, că ”nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”.
Ei acuză că prevederile ce-i vizează fac parte dintr-o ”strategie asumată făţiş la nivel politic, de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii”.
În opinia lor, dacă va fi adoptată în forma pusă în dezbatere publică, legea va avea „consecinţe catastrofale”.
Acuzațiile aduse inițiatorilor și politicienilor
- „Judecătorii Curţii de Apel Piteşti resping strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenţia public că nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, marţi.
- Magistraţii piteşteni consideră că „textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime drepturile salariale să scadă”, subliniind că nivelul coeficienţilor de ierarhizare propuşi „încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti”.
- „Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici”, consideră oficialii Curţii de Apel Piteşti.
- Ei susţin că modelul de salarizare propus prin acest proiect, corelat cu noua lege a pensiilor, va provoca o nouă scădere a veniturilor magistraţilor „astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis”.
- „Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti, funcţionari publici, etc) şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat tot felul de excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele. Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale”.
Mediana salariilor în plată ale magistraților se reduce cu 16%
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni, că judecătorii, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă, iar prin noua lege a salarizării se va menţine salariul de bază, dar cel în plată are o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268.
„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă”, a explicat ministrul.
„Acest proiect de reformă nu este un proiect de creştere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere a echităţii în sistem şi ajustare”, a spus ministrul interimar al Muncii, într-o conferinţă de presă, explicând că, în cazul magistraților „există în acest moment o discrepanţă între nivelul în plată şi nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare”.
Măsurile anunțate de Dragoș Pîslaru pentru magistrați, care dorește o lege a salarizării publice ce nu va mai permite creșterea salariilor în instanță
- „Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. O spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect. Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale, că singura prerogativă a executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi, în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”.
- „Menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268. Întrebarea va fi: bun, dar asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa, că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă, a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile”, a explicat ministrul.
(Citește și: Document / Legea salarizării, în dezbatere publică – impact financiar de 8 mld. lei în 2027. Din 151 de sporuri au fost eliminate 87. Salarizarea din administrația locală revine în grila unică)
****
Faci un comentariu sau dai un răspuns?