Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice

Prima de risc suverană a României a scăzut ușor la mijlocul săptămânii, dobânzile din piața secundară la obligațiunile de stat ale României atingând, pe toată curba maturităților, cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice, grație execuției bugetare.

Dobânda pe 10 ani (RO10Y), referința pentru piața de obligațiuni, a scăzut la 6,89%, în contextul publicării execuției bugetare, care a arătat că deficitul bugetar după primele 4 luni din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 23-24 de miliarde de lei, foarte aproape de nivelul din luna martie, și cu 1,7 puncte procentuale de PIB mai puțin față de cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Cel mai mic deficit la 4 luni din ultimii ani – Dobânzile au scăzut sub 7% pe toate maturitățile

Raportat la PIB, deficitul bugetar a fost de 1,17% după primele 4 luni din 2026, față de 2,9% din PIB în primele 4 luni din 2025, după cum a precizat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la conferința Capitalul autohton al României – nivelul urmǎtor: marile companii competitive la nivel regional şi european și politicile economice de stimulare, organizată marți de CursDeGuvernare.ro.

Amintim că dobânda pe 10 ani s-a întors la 7,3% la mijloc de lună aprilie (17 aprilie), în unde era la învestirea Guvernului Bolojan în iunie 2025, după ce reprezentanții AUR și PSD au făcut declarații comune la Parlament anunțând că au început „demersurile tehnice” pentru redactarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, demis pe 5 mai.

Dobânzile suverane atinseseră în final de februarie, pe fondul execuției bugetare pozitive, cele mai scăzute niveluri din ultimii 2 ani. Tendința de scădere din final de 2025 și debut de 2026 a fost dată peste cap de debutul războiului din Orientul Mijlociu, iar apoi de criza politică declanșată de PSD.

Toată curba dobânzilor (de la cele pe termen scurt la cele pe termen lung) a scăzut acum sub 7%, pe fondul execuției bugetare foarte bune. Amintim că, după primele 3 luni din acest an, deficitul bugetar era de 1,03% din PIB, respectiv 21,09 miliarde de lei. Practic, deficitul bugetar în luna aprilie a fost de doar 3 miliarde de lei, la nivel nominal.

(Citește și: Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***