Guvernul a cheltuit 5,2% din bugetul pe 2023 prin fondul de rezervă bugetară, instrument discreționar ce permite ocolirea regulilor

Guvernul pregătește un proiect de rectificare bugetară, după doi ani în care a folosit fondul de rezervă bugetară pentru ajustarea finanțelor publice, în 2023 cheltuind un nivel record de 2% din PIB prin intermediul acestui instrument despre care specialiștii avertizează că ar putea conferi o autoritate prea mare Executivului în angajarea unor cheltuieli în exces, discreționare, fără aprobarea Parlamentului.

În anul 2023 a fost alocată din fondul de rezervă bugetară o sumă record, de aproape 47 de ori mai mult decât s-a prevăzut în proiectul bugetului de stat pe 2023, și anume 32,08 miliarde de lei, reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, respectiv 2,03% din PIB, reiese dintr-o analiză a Consiliului Fiscal.

Instituția avertizează că schimbarea cadrului legislativ a permis transformarea fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) ”într-un instrument discreționar prin care autoritățile aveau posibilitatea de a ajusta bugetul general consolidat fără a mai fi nevoite să apeleze la rectificări bugetare”, cu alte cuvinte, fără acordul Parlamentului.

De la începutul anului și până în data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRB, prin OUG nr. 73/2023, au fost alocați 0,45 miliarde de lei din FRB, diferența, de circa 31,64 miliarde de lei, fiind alocată în baza noului cadru legislativ de funcționare a FRB.

De patru ori mai mult decât în pandemie

Spre comparație, în perioada 2007-2022, alocările din FRB au variat între un minim de 0,53 mld. lei, în 2015, și 7,96 miliarde de lei, în 2020. Prin urmare, alocările pe anul 2023 sunt de peste 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, și de aproape 9 ori mai mari decât în anul precedent (3,61 miliarde de lei alocări în 2022).

Dacă în 2022 au predominat alocările către unitățile administrativ-teritoriale (52,24% din total alocări din FRB), în 2023 cea mai mare parte a fost direcționată către administrația centrală (91,27%, și anume 29,28 miliarde de lei), unitățile administrativ-teritoriale primind 8,73% din total alocări, și anume 2,8 miliarde de lei (mai mari totuși cu 48,45% față de anul 2022).

”Astfel, anul 2023 consemnează o creștere substanțială a ponderii sumelor utilizate din fondul de rezervă bugetară în totalul cheltuielilor bugetare, comparativ cu anul anterior, de 4,5 pp (de la 0,7% în 2022 la 5,2% în 2023). Raportându-ne la media perioadei 2014-2023 (10 ani), de 1,3%, observăm o înrăutățire semnificativă, după ce în 2022 ponderea alocărilor din fondul de rezervă în total cheltuieli bugetare fusese relativ aproape de minimul intervalului (0,2% în 2015)”, avertizează specialiștii CF.

Mare parte a banilor s-au dus către finanțarea creșterilor salariale

În anul 2023, principalii beneficiari ai fondului de rezervă bugetară (Graficul 30) au fost Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și Ministerul Educației, în special ca urmare a creșterilor salariale acordate, câștigate prin proteste de cadrele didactice și de personalul medical.

Unitățile administrativ-teritoriale, care au ocupat prima poziție în anul precedent, s-au situat pe locul 5 în 2023 din perspectiva volumului de alocări. Astfel, principalii destinatari ai alocărilor din FRB au fost:

Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, 18,05% din totalul alocărilor (5,79 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 5 ori pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor necesare unităților sanitare cu paturi și finanțarea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical, precum și pentru finanțarea influențelor salariale de care beneficiază personalul încadrat în unitățile sanitare publice;

Ministerul Educației, 16,22% din totalul alocărilor (5,2 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 3 ori pe parcursul anului, pentru finanțarea proiectului „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova”, a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bursele elevilor și studenților;

Ministerul Afacerilor Interne, 11,84% din totalul alocărilor (3,8 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 8 ori pe parcursul anului, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina pe linia acordării primului ajutor calificat, pentru plata unor drepturi de natură socială, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare, precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare;

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, 8,97% din totalul alocărilor (2,88 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 4 ori pe parcursul anului, pentru finanțarea cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru asigurarea plății ajutoarelor pentru încălzirea locuinței și a suplimentului pentru energie aferente consumului de combustibili solizi și/sau petrolieri și pentru ajutoare sociale în numerar, pentru asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat;

Unități administrativ-teritoriale, 8,73% din totalul alocărilor (2,8 miliarde de lei), pentru care au fost date 15 hotărâri de Guvern, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital și pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 7,58% din totalul alocărilor (2,43 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 6 ori pe parcursul anului, pentru acordarea unei asistențe financiare nerambursabile către Republica Moldova pentru finanțarea proiectului „Satul European – lucrări publice și infrastructură”, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, a Programului național de investiții „Anghel Saligny”, a Programului național de construcții de interes public sau social, precum și a unor cheltuieli de personal;

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 6,7% din totalul alocărilor (2,15 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 7 ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare, pentru implementarea măsurii Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 6,7% din totalul alocărilor (2,15 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 7 ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare, pentru implementarea măsurii

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 5,62% din totalul alocărilor (1,8 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 8 ori pe parcursul anului, pentru îmbunătățirea capacităților de transport rutier din zona punctului de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), pe fondul situațiilor generate de conflictul militar, precum și al măsurilor recomandate de Comisia Europeană cu privire la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, pentru asigurarea fondurilor necesare Proiectului privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni – București, pentru susținerea transportului feroviar de călători, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului operațional Infrastructură mare și a proiectelor finanțate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, pentru plata obligațiilor către BGC;

Ministerul Finanțelor, 3,74% din totalul alocărilor (1,2 miliarde de lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul o dată pe parcursul anului, pentru plata dobânzilor privind datoria publică.

”Consiliul Fiscal pledează ferm pentru modificarea legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă, în sensul stabilirii unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, exclusiv pentru situații imprevizibile sau urgente, care nu pot fi prevăzute în procesul de stabilire a alocărilor bugetare”, avertizează instituția.

***