Raport ING: Economia României crește sub potențial – „mersul pe o frânghie subțiată după fiecare ciclu electoral” cosumă răbdarea piețelor

Economia României își accelerează ritmul în 2025, dar creșterea va rămâne sub potențial.
Poziția fiscală rămâne complicată, riscurile externe sunt prezente, iar Banca Națională a României (BNR) va rămâne precaută. Investițiile și beneficiile aderării la spațiul Schengen aduc unele aspecte pozitive, dar provocările structurale continuă să testeze rezistența țării, potrivit unui raport realizat de Valentin Tătaru, economist șef ING România și Ștefan Poșea, economist ING România.

„Factorii de decizie trebuie să echilibreze mult așteptata consolidare fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe o frânghie care se subțiază tot mai mult după fiecare ciclu electoral. Întrebarea esențială este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru determinarea traiectoriei țării. Pregătiți-vă pentru un drum dificil”, notează cei doi economiști.

Concluziile, pe scurt:

• Creșterea economică va accelera ușor, de la 0,9% în 2024 la 1,6% în 2025, susținută în principal de investiții mai puternice și de o contribuție negativă mai redusă a exporturilor nete.

• Deficitul fiscal va rămâne ridicat, la 7% din PIB în 2025, cu riscuri de creștere. Renegocierea PNRR este un factor-cheie de urmărit. O absorbție sub așteptări a fondurilor UE și investițiile publice ar putea fie să agraveze deficitul.

• Beneficiile aderării la Schengen ar trebui să înceapă să fie vizibile, iar modernizarea infrastructurii va duce treptat la creșterea productivității.

• În ceea ce privește deficitul comercial, chiar și cu o creștere moderată a consumului privat, corecțiile vor fi minore și ar putea fi inexistente dacă planurile ambițioase de investiții din bugetul pe 2025 vor fi implementate integral.

• Deficitul de cont curent va rămâne ridicat în 2025, cu o îmbunătățire modestă de la -8,2% la -7,4% din PIB.

• Inflația este estimată să ajungă la 4,8% la sfârșitul lui 2025 și să aibă o medie anuală de 5%. Scenariul de bază prevede o reducere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază în a doua jumătate a anului, însă riscurile sunt orientate mai degrabă spre o relaxare mai redusă și păstrarea spațiului de manevră în fața riscurilor interne și externe.

• Alegerile din mai ar putea influența semnificativ direcția țării. Deciziile din următoarele luni vor fi esențiale pentru traiectoria României pe termen mediu.

PIB – creștere mult sub potențialul României

Economiștii ING anticipează o creștere economică de 1,6% din PIB în 2025, sub prognoza Guvernului, de 2,5% din PIB. Aceasta ar urma să fie susținută de:

• Investiții – susținute de fonduri UE.
• Exporturi nete – contribuția negativă la creștere ar trebui să scadă, pe fondul unei temperări a consumului privat și al unei cereri externe constante, deși modeste.
• Efecte de bază – un efect de propagare puternic din ultimul trimestru al lui 2024.
• Primele îmbunătățiri în productivitate – datorate modernizării infrastructurii și aderării la Schengen.

„Implicațiile tarifare asupra UE aduc riscuri în scădere pentru exporturi, în timp ce un Fond European de Apărare și investițiile în domenii strategice precum apărarea și tehnologia pot oferi o ușoară compensare pe termen scurt. Totodată, impactul acestor măsuri asupra situației fiscale europene rămâne o preocupare. Evoluția negocierilor de pace va fi un factor-cheie de urmărit în lunile următoare”, explică specialiștii.

Perspectivele finanțelor publice și răbdarea piețelor financiare

Situația finanțelor publice și răbdarea piețelor financiare s-au deteriorat constant în 2024, conducând la un deficit de 8,7%. Mai mult, cheltuielile reportate din 2024 au dus la un deficit peste așteptări în ianuarie 2025, de 0,6% din PIB.

Principalele observații ale specialiștilor ING privind situația fiscală:

• Un scenariu ideal pentru recâștigarea încrederii piețelor financiare ar necesita o combinație de colectare mai bună, taxe mai mari și cheltuieli controlate.
• Evoluția veniturilor fiscale în ultimul deceniu arată o scădere a celor mai importante surse de venit (TVA și impozitul pe venit) ca procent din PIB, ceea ce le face candidați mai potriviți pentru creșteri de taxe decât contribuțiile sociale, care au crescut ca pondere în PIB.
• Autoritățile estimează un deficit de 7% cu un control riguros al cheltuielilor și o evoluție normală a veniturilor. Controlul cheltuielilor este în mâinile lor, dar veniturile sunt mai greu de previzionat.
• 2025 va fi primul test real al digitalizării fiscale:
  • e-Factura și e-Transport (monitorizarea transportului bunurilor cu valoare fiscală ridicată) devin obligatorii de la 1 ianuarie și 31 martie 2025.
  • SAF-T este obligatoriu pentru toate IMM-urile de la 1 ianuarie 2025.
  • e-TVA este programat să înceapă la 1 iulie 2025.
• Impactul măsurilor digitale va fi mai vizibil în a doua jumătate a anului, pe măsură ce capacitatea administrativă se adaptează și firmele implementează noile sisteme.
• Veniturile fiscale vor crește cel mai mult, dar și veniturile nefiscale vor beneficia de metode mai eficiente de identificare a firmelor neconforme și de aplicare a sancțiunilor.
• Pe partea de cheltuieli, 2025 a început prost, cu un deficit de 0,6% din PIB în ianuarie, cauzat de cheltuieli reportate din 2024 și angajamente de cheltuieli greu de oprit brusc. O imagine mai clară asupra politicii fiscale va apărea abia după primul trimestru.
• Renegocierea PNRR este în desfășurare și probabil va duce la mai puține cereri de plată. Există posibilitatea ca etapele deja îndeplinite din tranșele viitoare să fie consolidate într-o tranșă mai ușor de decontat în 2025.
• România este puțin probabil să absoarbă toate împrumuturile din PNRR, iar guvernul ar putea să-și concentreze atenția pe proiecte cu granturi și pe sinergii între împrumuturile PNRR și fondurile de coeziune, care au termene mai puțin presante.
• Economii la cheltuieli ar putea proveni din investiții mai mici decât cele planificate, deoarece ambițiosul plan guvernamental (7,8% din PIB) ar putea întâmpina dificultăți administrative, mai ales că autoritățile încearcă simultan să optimizeze angajările în sectorul public.

Balanța de plăți – o deteriorare așteptată în 2024

Pe parcursul anului 2024, balanța comercială – principalul factor al balanței de plăți – s-a deteriorat vizibil, cu un deficit în creștere de 15% față de anul anterior, inversând progresele din 2023.

Principalii factori negativi:

• Deficite mai mari la alimente, combustibili, produse chimice și manufactură
• Excedent mai mic la materii prime

Singura contribuție pozitivă a venit dintr-un deficit mai mic la echipamente și transporturi.

„Per ansamblu, datele reflectă o cerere internă puternică determinată de creșterea salariilor reale, derapaj fiscal semnificativ și investiții de mare amploare. Acestea au amplificat importurile într-un moment în care oferta internă nu a reușit să valorifice această activitate economică, iar beneficiile s-au transferat către partenerii comerciali ai României. În plus, industria germană și economia europeană au rămas slabe, afectând exporturile”, se arată în raport.

Surplusul României de 11,5 miliarde EUR pe sectorul serviciilor

Pe sectorul serviciilor, România a înregistrat un surplus de 11,5 miliarde de euro în 2024, în scădere cu 13,2% comparativ cu surplusul de 13,5 miliarde de euro din 2023.

Activitățile de transport și IT au continuat să aducă cele mai mari surplusuri. Totuși, sectorul transporturilor a înregistrat o scădere de două cifre, în principal din cauza transportului rutier de mărfuri, în timp ce sectorul IT a avut o scădere mică în ansamblu.

Între timp, apetitul mai mare pentru turismul în străinătate a avut un impact negativ vizibil asupra balanței comerțului cu servicii pe parcursul întregului an 2024.

„Per ansamblu, ne așteptăm ca deficitul contului curent să rămână ridicat și în 2025. Estimăm că deficitul se va încheia la -7,4% din PIB, față de -8,2% în 2024”, susțin specialiștii.

Politica monetară și inflația – tăierile de dobânzi nu sunt o prioritate momentan

„În perspectiva viitorului, anticipăm o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ. Combinate cu o șomaj stabil, acest lucru ar trebui să ducă la o presiune mai mică asupra inflației din partea cererii. Totuși, efecte mai puternice în sens opus ar putea apărea din presiunile asupra costurilor de muncă, generate de creșterea sarcinii fiscale și de majorarea salariului minim, începând cu 1 ianuarie 2025”, se arată în raport.

În ceea ce privește facturile la energie, economiștii ING preconizează un impact inflaționar mai mic, având în vedere anunțurile recente privind extinderea schemelor de plafonare a prețurilor pentru electricitate și gaze. Între timp, riscurile pe partea de inflație alimentară provin din eliminarea suprataxei comerciale pentru produsele alimentare de bază, prevăzută pentru vara aceasta.

„Per ansamblu, ne așteptăm ca inflația să încheie anul la 4,8% și să aibă o medie de 5,0% pe tot parcursul anului 2025”, precizează ei.

Totodată, ei estimează o reducere a dobânzilor de 50 puncte de bază în a doua jumătate a anului.

(Citește și: ”Sondaj: T1 din 2025 – teamă de stagflație în mediul de business – Companiile se așteaptă la stagnarea afacerilor și la creșterea inflației”)

(Citește și: ”Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale”)

***