România a împrumutat (greu) 2,75 mld. euro de pe piețele internaționale – Dobânzile cresc la niveluri specifice „junk”

România a împrumutat marți, de pe piețele externe, 2,75 miliarde de euro prin intermediul celei de-a doua emisiune de titluri de stat din acest an pe piețele financiare internaționale, potrivit datelor Bloomberg.

Oferta a avut loc la o zi după publicarea unei analize a agenției de rating Fitch, destinată investitorilor internaționali, în care situația politică din țara noastră și incertitudinile bugetare ce derivă din ea erau puse sub lupă.

Raportul Fitch a avut cel mai probabil efect negativ asupra sumelor înaintate de investitori, care s-au cifrat la aproximativ 5,5 miliarde de euro pe tranșa titlurilor cu maturitate 7 ani (2032) și la doar 1,75 miliarde de euro pentru tranșa titlurilor scadente în 14 ani (2039), conform Bloomberg.

Cea mai mică sumă atrasă de pe piața externă din ultimii doi ani – Finanțele plănuiau să atragă „până la” 4 mld. euro

Cererea investitorilor s-a situat ca sumă totală (7,25 mld. euro) la un nivel similar cu cea de la împrumutul extern din februarie, dar mult sub împrumuturile externe din debutul lui 2024.

Suma atrasă marți este cea mai mică luată de pe piețele externe din debutul lui 2023 încoace. Atunci, Guvernul atrăgea în final de ianuarie 2 miliarde de euro prin două emisiuni de titluri de euroobligațiuni, dar la un necesar de finanțare mult mai mic. În acest an, Guvernul are în plan să împrumute undeva la 232 miliarde de lei.

Cererea mai mică a împins costurile de îndatorare în sus, cu circa 50-60 (0,5-0,6%) de puncte de bază la titlurile pe 7 ani și cu circa 110 puncte de bază (1,1%) comparativ cu împrumutul extern în euro din februarie 2024.

Cost suveran de îndatorare mai mare decât Muntenegru, țară cu rating „junk”

Astfel, costul de îndatorare pe tranșa titlurilor pe 14 ani, pe care România a împrumutat doar 500 de milioane de euro, dobânda a fost de 6,8%, în timp ce pe tranșa de 7 ani, costul suveran de îndatorare a fost de 5,94%.

Cu o zi înainte, Muntenegru a împrumutat prin euroobligațiuni pe 7 ani o sumă de 850 de milioane de euro, la o dobândă mai mică, de 4,875%.

Comparativ, în februarie 2024, Ministerul de Finanțe a atras 4 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, cu scadența 2031 și 2036, la dobânzi de 5,4%, respectiv 5,7%, în condițiile unor oferte de 16 miliarde de euro.

Finanțele mai acoperă 5,9% din necesarul de finanțare din 2025 prin aceste împrumuturi externe, în sumă de 13,7 de miliarde de lei

Suma este echivalentă cu 13,7 miliarde de lei și se va folosi pentru finanțarea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei scadente în acest an. Prin acest împrumut, Finanțele a mai acoperit un procent de 5,9% din necesarul de finanțare din acest an, care se ridică la 232 miliarde de lei.

Până acum, Guvernul și-a acoperit peste o treime din acest necesar de finanțare, prin împrumuturi în primele 3 luni din 2025 ce se apropie de 80 de miliarde de lei.

Necesarul mare de finanțare, echivalent cu 12% din PIB, trag în sus dobânzile suverane de îndatorare, care sunt acum semnificativ superioare celor din debutul lui 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.

Majorarea semnificativă a deficitului în 2024, la 8,64% din PIB, cu 3,6 puncte procentuale peste țintă, a afectat credibilitatea României și a dus la o retrogradare a perspectivei ratingului suveran al României de la „Stabilă” la „Negativă”.

Dobânzile vor rămâne cel mai probabil la peste 6% în acest an pe fondul necesarului brut de finanțaare încă mare și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică românească în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

Riscul retrogradării ratingului s-a redus substanțial, dar încă există condiții speciale în care ne-am putea trezi în „junk”

Trebuie totat faptul că corecția bugetară începe defapt de la un deficit bugetar de peste 9% din PIB, din cauza efectului anualizat al recalculării pensiilor. În acest an, deficitul bugetar ar trebui să se situeze la 7% din PIB, dar analiștii anticipează noi măsuri de consolidare fiscală după alegerile prezidențiale pentru a atinge această țintă.

(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)

Trebuie notat că, la nivel general, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individiali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu. Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea.

Un risc este faptul că bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, cu o creștere economică de 2,5% și cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget), ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața finanțatorilor.

(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)

***