România va monitoriza armistițiul ruso-ucrainean în Marea Neagră, alături de Turcia și Bulgaria. Flancul estic, întărit după summitul NATO din iunie

România va colabora cu Turcia și Bulgaria pentru a monitoriza respectarea armistițiului ruso-ucrainean la Marea Neagră, a declarat președintele interimar, Ilie Bolojan, la finalul summitului de la Paris al „Coaliției celor care vor”. El a mai spus că decizia privind „o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe flancul de est” ar urma să se ia după summitul Alianței din luna iunie.

„Țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului estic. În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru, dar pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și prin infrastructura pe care o are, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare. Vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă”, a declarat Ilie Bolojan.

„Este posibil ca, în perioada următoare, să se discute și de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe flancul de est, această decizie urmând să se ia, foarte probabil, după summitul NATO din iunie”, a adăugat președintele interimar.

Ilie Bolojan: „România nu va trimite niciun militar în Ucraina”

Ilie Bolojan a reiterat că România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar că țara noastră ar putea fi un hub de transport pentru forțele desemnate, în cazul unui plan de pace în țara vecină.

Pe de altă parte, șeful statului a subliniat că, după încheierea războiului, o forță de descurajarea ar putea acționa doar „sub un mandat internațional”, de tip ONU.

„Dacă s-ar pune problema, după un acord de pace, să se asigure astfel de forțe de descurajare, ele nu ar putea să acționeze decât sub un mandat internațional, de tip ONU și abia atunci se vor discuta aceste aspecte care țin de garantări ale unor înțelegeri. Această chestiune nu a fost clarificată în monmentul de față”

(Citește și: „Concluziile summitului de la Paris. Rusia nu scapă de sancțiuni. Macron: „Trebuie să punem Ucraina în cea mai bună poziție pentru a negocia”)

***