Summit pentru Ucraina al „Coaliției celor care vor”, la Paris. Lideri din 31 de state discută garanțiile de securitate pe termen lung

Liderii din 31 de state se reunesc astăzi, la Palatul Élysée, pentru un summit de o importanță majoră pentru viitorul Ucrainei. Obiectivul principal al întâlnirii este de a finaliza garanțiile de securitate pe care națiunile europene sunt dispuse să le ofere Kievului. România este reprezentată de președintele interimar, Ilie Bolojan.

Țările care fac parte din „Coaliția celor care vor” sunt așteptate să decidă dacă vor lua în considerare desfășurarea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, informează Euronews. Ideea este susținută de Franța și Marea Britanie, în timp ce România, Polonia și Italia se opun.

În aceste condiții, consolidarea ajutorului pentru Ucraina este prioritară, fiecare țară participantă urmând să anunțe ce este pregătită să facă.

Igor Iovkva, consilier al președintelui Zelenski implicat în tratativele intermediate de SUA pentru un armistițiu în Ucraina, a declarat miercuri că țara sa are nevoie de soldați europeni „pregătiți de luptă” pe teritoriul său după războiul cu Rusia, nu de o simplă forță de menținere a păcii.

Un alt obiectiv va fi asigurarea unei „încetări complete a focului”, acceptată de Ucraina, dar cu privire la care Rusia nu și-a exprimat încă poziția. Franța rămâne sceptică în privința oricăror promisiuni rusești. „Știm de ce fel de înșelăciuni și manipulări s-a arătat deja capabilă Rusia”, a remarcat o sursă de la Élysée.

Franța a făcut primul pas: ajutor de 2 miliarde de euro

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri, alături de omologul său ucrainean Volodomir Zelenski – care va participa la summitul de astăzi – un ajutor militar suplimentar de două miliarde de euro pentru Ucraina.

De asemenea, președintele francez a cerut Rusiei să accepte o încetare a focului de 30 de zile fără „condiții prealabile”. El a acuzat Moscova că a adăugat condiții noi la acordul încheiat prin intermediul Statelor Unite pentru un armistițiu în Marea Neagră și un moratoriu asupra loviturilor care vizează obiective energetice.

Kremlinul a precizat că armistițiul de la Marea Neagră nu va funcționa până când nu vor fi ridicate sancțiunile impuse băncilor, producătorilor și exportatorilor ruși implicați în comerțul internațional cu alimente și îngrășăminte.

Printre măsurile cerute de Rusia se numără reconectarea băncilor în cauză la sistemul de plăți SwiftPay, ridicarea restricțiilor privind deservirea navelor sub pavilion rusesc implicate în comerțul cu alimente, precum și privind furnizarea de utilaje agricole și alte bunuri necesare pentru producția de alimente.

Cu ochii pe Ungaria

Majoritatea statelor membre ale UE sunt îngrijorate de faptul că Ungaria, una dintre primele țări din UE care a reacționat la acordul de la Marea Neagră, a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, scrie euractiv.com.

„În teorie, o țară din UE ar putea amenința că nu va prelungi sancțiunile dacă interdicția SWIFT pentru băncile rusești nu este scoasă din legislația privind sancțiunile”, a declarat Janis Kluge, asociat senior la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.

Revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie a încurajat, de asemenea, Budapesta să perturbe tot mai mult reînnoirea periodică a sancțiunilor impuse Rusiei.

(Citește și: „Ucraina și Rusia au acceptat armistițiul în Marea Neagră – anunțul vine din partea SUA”)

***