Strategia UE de pregătire pentru crize, lansată: Promovarea investițiilor cu dublă utilizare, asigurarea unei interoperabilități civil-militare strânse

Comisia a lansat, miercuri, strategia de pregătire pentru crize, care prevede, printre altele, elaborarea unor criterii minime de pregătire pentru a păstra funcționale serviciile esențiale, cum ar fi spitalele, școlile, transporturile și telecomunicațiile.

Lansarea strategiei vine în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu crize și provocări din ce în ce mai complexe, ce nu pot fi ignorate, arată un comunicat al Comisiei.

De la tensiunile și conflictele geopolitice din ce în ce mai mari, amenințările hibride și de securitate cibernetică, acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, până la schimbările climatice și dezastrele naturale din ce în ce mai mari, UE trebuie să fie pregătită să își protejeze cetățenii și funcțiile societale esențiale pentru democrație și viața de zi cu zi, menționează executivul comunitar.

Strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat pentru a promova obiectivele Uniunii în materie de pregătire, precum și pentru a dezvolta o cultură a „pregătirii prin concepție” în toate politicile UE.

Cooperarea civil – militară

UE trebuie să se pregătească pentru incidente și crize la scară largă, transsectoriale, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate, care afectează unul sau mai multe state membre.

În majoritatea scenariilor de criză, autoritățile civile naționale poartă responsabilitatea principală.

Într-un număr tot mai mare de scenarii (de exemplu, urgențe sanitare, fenomene meteorologice extreme, atacuri hibride și cibernetice), autoritățile civile au nevoie de sprijin militar.

În caz de agresiune armată, forțele armate ar avea nevoie de sprijin civil pentru a asigura funcționarea continuă a statului și a societății.

Prin urmare, UE trebuie să îmbunătățim interacțiunea dintre actorii civili și militari, fără a pune în discuție competențele lor respective și în deplină cooperare cu statele membre.

În plus, exercițiile la scară largă sunt adesea fragmentate și subutilizate și nu implică în mod constant toate părțile interesate civile și militare relevante.

Dezvoltarea unei descurajări strategice și susținute

Pentru a preveni, descuraja și răspunde mai eficient incidentelor și crizelor de securitate și pentru a descuraja actorii rău intenționați, UE trebuie să utilizeze întreaga sa gamă de instrumente, inclusiv:

diplomația cibernetică

setul de instrumente Foreign Information Manipulation and Interference (FIMI)

seturile de instrumente hibride

arhitectura mecanismului de răspuns la amenințările spațiale

capacitățile defensive aflate la dispoziția comunităților civile și militare, inclusiv, după caz, măsurile defensive proactive, în conformitate cu dreptul internațional.

Înaltul Reprezentant și Comisia vor elabora strategii pentru a preveni, descuraja și răspunde actorilor amenințători specifici care vizează UE prin activități hibride, cibernetice și FIMI.

Coordonarea strânsă cu NATO și cu alți parteneri care împărtășesc aceleași idei este necesară pentru a spori impactul și a descuraja actorii care reprezintă amenințări.

Asigurarea unei interoperabilități civil-militare mai strânse

UE va operaționaliza în continuare clauzele privind asistența reciprocă [articolul 42 alineatul (7) din TUE] și solidaritatea (articolul 222 din TFUE) și va consolida cooperarea dintre UE și NATO, inclusiv în cazul în care este activat articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

În plus, pentru a acționa în comun în spiritul solidarității, astfel cum se prevede la art. 222 din TFUE, UE trebuie să devină capabilă să desfășoare toate mijloacele și activele disponibile în sprijinul statelor membre.

Aceasta ar putea include resurse militare puse la dispoziție în mod obișnuit de statele membre.

Promovarea infrastructurii cu dublă utilizare

Pornind de la eforturile actuale ale Comisiei și ale Agenției Europene de Apărare (AEA), UE ar trebui să continue să promoveze infrastructura cu dublă utilizare, sistemele de comunicații, mijloacele de transport, echipamentele, stocurile, contramăsurile medicale, aprovizionarea cu energie și tehnologiile care sprijină atât nevoile civile, cât și pe cele militare.

UE trebuie să integreze considerentele legate de dubla utilizare în toate investițiile sale în infrastructură și în planificarea capacităților (unde „dublă utilizare” înseamnă capacitatea de a fi utilizată atât de organismele militare, cât și de cele civile), cum ar fi mobilitatea militară, evacuările în masă, comunicațiile și conectivitatea sigure, securitatea maritimă, capacitățile cibernetice, precum și activele și serviciile spațiale.

Obiective și acțiuni-cheie ale strategiei:

Protejarea capacităților esențiale ale Europei:

Elaborarea unor criterii minime de pregătire pentru serviciile esențiale, cum ar fi spitalele, școlile, transporturile și telecomunicațiile.

Îmbunătățirea stocării echipamentelor și materialelor critice.

Îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice și a disponibilității resurselor naturale critice, cum ar fi apa.

Promovarea pregătirii populației:

Încurajarea publicului să adopte măsuri practice, cum ar fi menținerea bunurilor esențiale timp de cel puțin 72 de ore în situații de urgență.

Integrarea lecțiilor de pregătire în programele școlare și introducerea unei Zile europene a pregătirii.

În acest domeniu, documentul explică faptul că, în caz de perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.

Comisia va propune orientări pentru statele membre în vederea atingerii unei autonomii a populației de cel puțin 72 de ore.

Ca parte a inițiativei PreparEU, aceste orientări se vor referi la depozitarea bunurilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor, măsuri de asigurare a disponibilității terenurilor și spațiilor critice și alte măsuri de protecție a persoanelor, animalelor și bunurilor în caz de criză și vor fi vor fi însoțite de campanii și activități specifice. O nouă platformă online a UE va oferi cetățenilor și călătorilor informații adaptate și accesibile cu privire la riscurile cu care se pot confrunta și măsurile practice de atenuare a acestor riscuri.

Comisia va elabora orientări pentru dezvoltarea programelor școlare, începând cu educația preșcolară, pentru a sprijini dobândirea de competențe de bază în materie de pregătire, inclusiv alfabetizarea mediatică, ca element-cheie pentru o cetățenie activă și informată și pentru combaterea dezinformării și a manipulării informațiilor. Profesorii vor avea acces la resurse și oportunități de dezvoltare profesională pe Platforma europeană pentru educație școlară.

O nouă prioritate privind pregătirea va fi creată în cadrul programelor UE pentru tineret, precum Corpul european de solidaritate și Erasmus+, pentru a promova pregătirea, reziliența, participarea la viața democratică și angajamentul civic. Aceasta se va baza pe o abordare ascendentă, încurajând organizațiile și instituțiile (universități, școli, organizații de educație și formare profesională, centre de educație pentru adulți, organizații de tineret și sportive etc.) să solicite finanțare.

Consolidarea coordonării răspunsului la situații de criză:

Instituirea unui centru de criză al UE pentru a îmbunătăți integrarea între structurile de criză existente ale UE.

Consolidarea cooperării civilo-militare:

Desfășurarea de exerciții periodice de pregătire la nivelul UE, reunind forțele armate, protecția civilă, poliția, securitatea, personalul medical și pompierii.
Facilitarea investițiilor în produse cu dublă utilizare.

Consolidarea capacităților de analiză prospectivă și de anticipare:

Elaborarea unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor și a amenințărilor la nivelul UE, care să contribuie la prevenirea crizelor, cum ar fi dezastrele naturale sau amenințările hibride.

Intensificarea cooperării public-privat:

Crearea unui grup operativ public-privat în materie de pregătire.
Formulați protocoale de urgență cu întreprinderile pentru a asigura disponibilitatea rapidă a materialelor, bunurilor și serviciilor esențiale și pentru a asigura linii de producție critice.

Consolidarea cooperării cu partenerii externi:

Colaborarea cu parteneri strategici precum NATO în ceea ce privește mobilitatea militară, clima și securitatea, tehnologiile emergente, securitatea cibernetică, spațiul și industria apărării.

Președinta Ursula von der Leyen a declarat, citată în comunicat: „Noile realități necesită un nou nivel de pregătire în Europa. Cetățenii noștri, statele noastre membre și întreprinderile noastre au nevoie de instrumentele adecvate pentru a acționa atât pentru a preveni crizele, cât și pentru a reacționa rapid atunci când are loc un dezastru. Familiile care trăiesc în zone inundabile ar trebui să știe ce să facă atunci când apele cresc. Sistemele de avertizare timpurie pot împiedica regiunile afectate de incendii forestiere să piardă timp prețios. Europa este pregătită să sprijine statele membre și partenerii de încredere din vecinătate pentru a salva vieți și mijloace de subzistență.”

Kaja Kallas, Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședintă CE:
„Astăzi ne confruntăm cu un număr tot mai mare de provocări în materie de securitate externă și cu un număr tot mai mare de atacuri hibride în spațiul nostru european comun. Este clar că Europa trebuie să fie mai puternică pe toate fronturile și la toate nivelurile societății. Este întotdeauna mai bine să previi crizele decât să le abordezi consecințele. Strategia noastră vizează construirea unei imagini cuprinzătoare a amenințărilor cu care ne confruntăm, pregătirea cetățenilor, inclusiv prin îmbunătățirea gradului lor de conștientizare a riscurilor, intensificarea cooperării civilo-militare și colaborarea mai strânsă cu partenerii externi, inclusiv cu NATO. Pregătirea este o provocare la nivelul întregii administrații și al întregii societăți – astăzi pledăm pentru un răspuns colectiv.”

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire: „Această strategie este destinată oamenilor și societăților, pentru a contribui la asigurarea faptului că, atunci când apare o criză, totul funcționează așa cum ar trebui și suntem pregătiți să acționăm rapid și eficient. Pentru aceasta, avem nevoie de o nouă mentalitate de pregătire, astfel încât toată lumea să știe ce să facă în orice situație de urgență, indiferent de natura acesteia. Europa trebuie să acționeze cu agilitate, colaborând îndeaproape cu statele membre pentru a spori eficiența, a economisi timp și a salva vieți. Această strategie este polița noastră de asigurare, așa că suntem gata să avem grijă de oamenii noștri atunci când au cea mai mare nevoie de ea.”

Urgența și contextul în care sunt prezentate noile orientări

Raportul Niinistö privind pregătirea și gradul de pregătire al UE a concluzionat că este urgent să se consolideze pregătirea civilă și militară a Europei și capacitatea acesteia de a face față provocărilor actuale tot mai mari în materie de securitate – în domeniul sănătății, al migrației, al securității tehnologice, al climei, al apărării sau al economiei. Raportul a solicitat o schimbare profundă de mentalitate și o schimbare a modului în care înțelegem și acordăm prioritate pregătirii în întreaga Uniune Europeană. Acesta a recunoscut, de asemenea, că pregătirea nu este doar o responsabilitate națională, ci și un efort european comun care necesită un rol mai important al Uniunii în coordonarea și sprijinirea statelor membre în acest domeniu.

Prin urmare, strategia se axează pe o abordare integrată a tuturor riscurilor, pe o abordare la nivelul întregii administrații, care reunește toți actorii relevanți de la toate nivelurile de guvernare (local, regional, național și al UE) și pe o abordare la nivelul întregii societăți, reunind cetățenii, comunitățile locale și societatea civilă, întreprinderile și partenerii sociali, precum și comunitățile științifice și academice.

În plus, în strânsă colaborare cu statele membre, Uniunea are capacitatea de a face față crizelor viitoare și poate oferi soluții substanțiale și eficace pentru cetățeni și societăți. Evenimentele și riscurile prin care a trecut Uniunea Europeană în ultimii ani, precum și răspunsul puternic și eficient la pandemia de COVID-19 au demonstrat modul în care cooperarea strânsă dintre Uniunea Europeană și statele membre permite obținerea unor rezultate mai bune pentru oameni și societăți.