Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul
România riscă o aterizare economică foarte dură, în cazul în care instabilitatea politică continuă, a avertizat miercuri Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, în cadrul unui Summit Romanian Business Leaders (RBLS).
”Este posibilă o aterizare hard – să nu zic nu soft pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde și de unde aterizăm, iar deficitul este de 8,6%. Depinde de cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea este solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă”, a afirmat ministrul interimar al finanțelor.
Acesta a declarat că a avut o discuție ”lungă” cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Traiectoria noastră nu poate fi alta decât cea pro-europeană
Despre situația economică:
- Situația financiară nu e deloc ușoară, dar este gestionabilă. Ieri am avut o discuție lungă cu dl. guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale și de la UE.
- Mișcările de capital sunt semnificative în această perioadă. În orice zonă în care apar asemenea schimbări sau provocări, mișcările de capital sunt inevitabile. Dar avem instituții care pot ține sub control această situație. Mă bazez pe bilanțul de închidere al anului 2024 din partea BNR, cu o situație foarte solidă, cu o rezervă istorică, cu o pregătire fără precedent în regiune și o stabilitate asigurată până acum, care poate fi garantată în continuare de BNR.
- Pragul psihologic de 5 lei – acesta este un prag psihologic. Presiunile sunt mai mari, apar și știrile fake news. Nu este atât de mare presiunea; există suficienți bani în rezervă, suficient profesionalism și stabilitate la BNR pentru a trece peste această perioadă dificilă, dar gestionabilă. Avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu. Avem încasări care ne dau speranța că economia va rămâne robustă și performantă. Chiar dacă primele 3 luni nu au fost cele mai bune, luna aprilie este o lună cu rezultate bune care arată că economia încă performează – impozitele, accizele, taxele arată în continuare că economia României este robustă. În aprilie, am avut încasări record din tot timpul de după 1989. Cea mai bună din istorie. Ianuarie-martie au fost luni care au arătat șocul din decembrie; șocurile politice ar trebui evitate, dacă se poate. Dacă nu, economia le resimte și își revine după aprobarea bugetului, după ce am arătat că avem stabilitate și că ne pregătim de măsuri de echilibrare a bugetului. Am avut și măsuri de limitare a cheltuielilor – nu au fost reduse imediat, avem presiune mare pe buget din majorările de anul trecut, dar am oprit creșterea cheltuielilor publice. Am intrat pe o traiectorie bună. Indiferent ce se întâmplă, acest trend trebuie păstrat: scăderea cheltuielilor publice, consolidarea veniturilor, păstrarea investițiilor. Avem investiții record la 4 luni, inclusiv din fonduri europene de coeziune și PNRR. Avem în curs de finalizare renegocierea PNRR-ului, care trebuie finalizată pentru că avem nevoie de peste 1 miliard de euro din cererea de plată 3, iar până la finalul anului mizăm pe câteva miliarde de euro din cererea de plată nr. 4. De renegociere se ocupă dl. Bolos.
Ce măsuri ar trebui să ia guvernul?
- Într-adevăr, un echilibru poate fi creat doar dacă operăm atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Pentru cheltuieli, trebuie să vedem structura – s-au cheltuit 70 de miliarde de lei în 2024 față de deficitul asumat. S-a ajuns la 8,6% (cash), 9,3% (ESA). Pentru a limita această discrepanță de aproape 10% dintre venituri și cheltuieli, cu siguranță trebuie operat și pe partea de cheltuieli. Diferența se datorează parțial și investițiilor. Este de preferat să nu se facă nicio reducere pe investiții – în această perioadă, cea mai consistentă contribuție la menținerea dezvoltării economice și a stabilității poate să vină din investiții. Acestea sunt comenzi către mediul privat, se transformă în business. Rămâne partea de cheltuieli de funcționare: avem o structură relativ cunoscută, care ajunge undeva la 65-70% (pensii…). Pe cheltuieli de funcționare se poate opera – a început o înghețare și o scădere care se poate vedea; acolo trebuie lucrat cu fiecare instituție. Trebuie echilibrată situația. Avem rațiuni la graniță: trebuie să majorăm cheltuielile cu apărarea, și în același timp avem un deficit fără pereche. Deci scăderea cheltuielilor este obligatorie; fiecare ministru trebuie să se ocupe pe fiecare minister. Este în implementare – bugetul prevede aceste reduceri –, iar cu limitele lunare, forțăm ministerele să facă reduceri de 5%. Câteva nu sunt afectate: apărare, educație, sănătate.
- Nu se pot face majorări de taxe și impozite fără consultare publică – nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut. Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele; trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie; în niciun caz în mai. În iunie, o dezbatere publică trebuie să aibă loc înainte de orice decizie politică. Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică. Este nevoie de o reformă fiscală; acum o săptămână aș fi spus că anul 2025 să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri (taxe și impozite), dar după alegeri trebuie reanalizat de către cei care vor fi la conducere. Cine va fi, o să decidem sau o să decidă parlamentul în următoarele săptămâni. Dar fiscal, lucrurile nu stau atât de rău.
Despre aterizarea economiei:
- Este posibilă o aterizare hard, să nu zic nu soft, pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde de unde aterizăm, deficitul este de 8,6%. Depinde cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
***
Faci un comentariu sau dai un răspuns?