Cum stă România la prețul energiei, comparativ cu celelalte state UE, după eliminarea plafonului: din grupa prețurilor mici – în grupa celor mari, socotite la paritatea puterii de cumpărare

Din 1 iulie, sunt eliminate plafoanele de preț pentru energia electrică, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, în funcție de nivelul de consum, tarifele fiind stabilite de acum înainte prin contractul încheiat cu furnizorul.

Conform ofertelor, noile prețuri sunt acum de până la 1,5 lei/kWh, practic o dublare a facturilor pentru cei care consumau sub 100 kWh pe lună.

Un calcul comparativ – așa cum se vede în graficele de mai jos – România trece din grupa statelor cu prețuri dintre cele mai mici, în grupa statelor cu prețuri foarte mari calculate la paritatea puterii de cumpărare (PPS). Atât pentru gospodării, cât și pentru companii.

De la prețul plafonat de până acum, printre cele mai mici din UE ….

Pentru gospodării, plafonarea prețului la energie electrică a plasat România printre țările europene cu cele mai scăzute prețuri la energie:
în România prețul mediu în 2024 a fost la consumatorii casnici de 0,188 euro/kWh, în timp ce media în UE a fost de 0,289 euro/kWh.

În Germania, consumatorii casnici au plătit cel mai scump kWh în 2024, cu aproape 0,4 euro/kWh, urmată de Danemarca cu 0,37 euro/kWh.

Situația se schimbă în cazul consumatorilor non-casnici, România aflându-se în acest caz în prima jumătate din punct de vedere al prețului electricității, cu o medie în 2024 de 0,1415 euro/kWh, față de media UE de 0,156 euro/kWh.
De remarcat că în Germania prețul energiei electrice plătit de agenții economici a fost anul trecut, jumătate din cel plătit de populație.

… trecem la cele mai mari prețuri din UE, socotite la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPS): România, la egalitate cu Germania

După ridicarea plafonării la tarifele pentru electricitate, pentru consumatorii casnici România se apropie de cele mai scumpe țări din Europa.
Astfel, exprimate în PPS (adică socotite la paritatea puterii de cumpărare), prețurile din România sunt de aproape 0,25 PPS/kWh, aproape la egalitate cu Germania. Doar Irlanda și Cehia au prețuri mai mari, care depășesc 0,3 PSS/kWh.

Puterea de Cumpărare Standard (PPS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PPS este o unitate de valută convențională care exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări.

Tot exprimate în PPS prețuril pentru energia electrică plătite în Ungaria sunt la jumătate față de cele din România:

ANRE explică cum se face prețul pentru consumator la energia electrică în România

Șeful ANRE a declarat marți că la nivelul instituției de reglementare, s-a efectuat o analiză pentru determinarea corectă a prețului la energia electrică care a pus în evidență prețul rezultat între cercetare și prețul publicat de către furnizori în comparatorul de prețuri de pe site-ul organismului de reglementare.

De exemplu, structura prețului final pentru un tarif de 1,5 lei/kWh pentru un consumator casnic mediu constă din:

• Energia activă – 52% din prețul final – costul de achiziție al energiei + componenta de furnizare + tariful de introducere în rețea

• Tarif de distribuție – 24% – costul transmiterii energiei până la locul de consum

• Taxe și contribuții – 21% – cogenerare, certificate verzi, accize, CfD și TVA

• Tarif transport – 2% – costul pentru transportul energiei electrice

• Tarif servicii sistem – 1% – costul pentru menținerea stabilității sistemului

Din această structură a prețului final, – componenta de furnizare reprezintă partea pe care o reține furnizorul pentru a-și acoperi costurile de funcționare ( profit, sisteme IT, facturare, investiții, call-center etc.), fiind o variabilă, la fel ca prețul de achiziție al energiei.

Componenta variabilă, care o include pe cea de furnizare face diferența între diversele oferte din piața liberă de energie. Șeful ANRE spune că legea îi obligă pe furnizori să prezinte detaliat toate componentele din prețul final. În plus, el spune că a insistat ca și marjele de profit ale furnizorilor să fie puse și ele în mod transparent pentru recâștigarea încrederii în furnizor.

„Analiza pe care colegii mei au efectuat-o a avut un volum de date foarte mare. Practic, am luat toate contracte bilaterale, toate contractele încheiate la termen în piețe, am estimat dezechilibrele, cantitățile tranzacționate în PZU (Piața pentru Ziua Următoare), cât și prețul pe luna iulie. Deci, avem și estimări. La câțiva dintre ei am remarcat diferențe între prețul care ne-a ieșit nouă din analiză și prețul publicat de către ei în comparatorul de prețuri. Diferențele în unele cazuri sunt foarte, foarte mici, iar în unele cazuri se ridică și la aproximativ 10%. Atunci, odată cu încheierea tuturor tranzacțiilor pe luna iulie, vom putea să determinăm exact cantitatea de energie tranzacționată pe piața Spot, cât și prețul la care s-a tranzacționat această energie”, a menționat șeful ANRE, George Niculescu.

Cititi si: Furnizorii de utilități: Schema de plafonare nu mai poate fi susținută de sectorul de furnizare

***