Vizita Familiei Regale la Joia Moșilor

Inaugurarea oficială a târgului desfășurat anual în luna mai
avea loc de Joia Moșilor, ocazie marcată de prezența
conducătorului de stat. Obiceiul vizitei protocolare în cadrul unui
târg fusese întemeiat încă de la finalul secolului al XVIII-lea,
de pe vremea domnitorului Nicolae Mavrogheni, care cerceta producția
agricolă și meșteșugărească a Târgului de Afară.

Cu acest prilej a fost construit un foișor domnesc, loc de primire
împodobit festiv. Vizita la Moși a căpătat la rândul său un
caracter oficial începând cu anul 1844, sub domnia lui Gheorghe
Bibescu, fiind susținută de atunci cu oarecare regularitate,
notează Muzeul Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a
instituției.

Odată cu instalarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen la
conducerea Principatelor Unite și, ulterior, a României, tradiția
vizitării târgului din pragul verii a fost menținută în mod
aproape constant. În memoriile sale, principele a consemnat
impresiile căpătate în urma asistării la sărbătoare: „Pitorești
sunt expozițiile de marfă ale olarilor și lucrătorilor în lemn
(…). Mai ales sunt însă călușarii, dansatorii în costum
național, care dau Moșilor coloritul lor de sărbătoare populară;
(…) toate tarafurile de lăutari din oraș și împrejurimi își
cântă aici ariile”.

Moștenirea vechiului foișor domnesc era chioșcul, o construcție
efemeră, al cărui loc varia în cadrul târgului. Acesta devenea în
anul 1907 un pavilion permanent, prevăzut cu patru balcoane,
îndeplinind în continuare rolul de primire ceremonioasă a
invitaților. În plus, pavilionul regal era prevăzut cu spații
expoziționale rezervate cu precădere societăților caritabile,
fiind expuse produse lucrate de către orfani sau invalizi de război,
precum și produsele cu caracter românesc ale diferitelor ateliere
din țară. Înainte de Marele război, inventatorul Dumitru Tache
Brumărescu a ocupat un loc special în cadrul acestui pavilion,
expunând numeroase obiecte decorative ornamentate cu motive
țărănești. De asemenea, olăria atelierului de pe Domeniul
Coroanei Cocioc reprezenta o mare atracție pentru public.

De Joia Moșilor, familia regală era întâmpinată cu fast de către
oficialități precum și o mulțime entuziastă formată din
negustori, orășeni și săteni. Oaspeții primeau numeroase daruri
și bunătăți: donițe de lemn împodobite cu motive tradiționale,
flori, baloane și jucării pentru cei mici. Conform tradiției,
primarul capitalei oferea distinșilor invitați pâine și sare în
semn de ospitalitate. Atmosfera era una de sărbătoare, Imnul regal
răsunând solemn. Totodată, călușarii dansau vechiul lor dans
tradițional.

Programul monarhic includea vizitarea târgului și a pavilioanelor,
care, de-a lungul anilor, au evoluat de la simple tarabe la
construcții moderne. Conducătorii statului discutau cu
participanții, încurajând producția locală și națională,
manifestând un interes deosebit pentru activitatea meseriașilor și
a industriașilor. De asemenea, aceștia achiziționau diverse
produse, precum piese de mobilier, obiecte de decor, ii sau diverse
țesături tradiționale pentru interior. Nici parcul de distracții
Luna Park nu era trecut cu vederea. Astfel încât, în anul 1931,
Voievodul Mihai s-a bucurat de o plimbare în montagnes-russes.

Textul figurează în cadrul expoziției „Iarmaroc și negoț din
Bucureștii de odinioară” găzduită de Palatul Suțu. Expoziția
poate fi vizitată până la data de 26 octombrie 2025.

_{Foto: Membri ai Familiei Regale în vizită la Târgul Moșilor (©
Colecția „Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice”,
Muzeul Municipiului București)}

Bibliografie selectivă:

_{Ciprian Buzilă, „Pavilionul central din Târgul Moșilor la
începutul secolului XX”, BCMI, XXII, nr. 1-2, pp. 181-199}

_{George Potra, „Târgul Moșilor”, Din Bucureștii de ieri,
Vol. I, pp. 363 – 376}

_{Periodice: „Joia Moșilor”, Adevărul, 24 mai 1903; „Joia
Moșilor”, Universul, 15 mai 1904; „Joia Moșilor”,
Dimineața, 20 mai 1906; „Joia Moșilor”, Viitorul, 31 mai
1908; „Joia Moșilor”, Minerva, 16 mai 1909; „Joia
Moșilor”, Dimineața, 14 iunie 1924; „Suveranul a vizitat
Târgul Moșilor”, Curentul, 6 iunie 1931}

Mai multe pentru tine…