DOCUMENT/ Reorganizarea celor 22 de companii de stat din programul-pilot: Soluțiile de restructurare, închidere și listare la BVB propuse de Guvern – Situația detaliată
Cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a transmis Guvernului un raport prin care propune soluții pentru lichidarea, restructurarea sau listarea primelor 22 de companii de stat analizate în programul-pilot:
pentru 8 companii se propune exit total prin închidere, la trei companii se recomandă listarea unor pachete (Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank), la unele se vizează redresarea operațională, iar altele urmează a fuziona. În cazul Tarom, propunerile sunt fie identificarea unui partener strategic, fie exit ordonat.
Potrivit datelor din raport, cele 22 de companii din acest program-pilot au datorii bugetare cumulate de 1,26 mld. lei (cele mai mari sunt la CFR Marfă, SNCFR SA, Romaero și CFR ILRU), iar pierderile cumulate se ridică la peste 1,1 mld. lei.
„Având în vedere faptul că întreprinderile publice nu pot fi tratate uniform întrucât unele sunt infrastructuri critice a căror continuitate nu admite întrerupere, altele sunt platforme industriale strategice a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar, iar altele sunt entități comerciale care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie, pe baza analizei, cele 22 de companii au fost clasificate în șase categorii. Fiecare categorie are un tip specific de propunere de intervenție și termene de implementare”, a transmis Guvernul.
Cele șase categorii sunt:
Infrastructură critică — ELCEN, Oil Terminal, CFR SA.
Decizie strategică — MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO.
Transformare pe model european — CNCIR.
Redresare operațională — CFR Călători, Metrorex, TAROM.
Fuziune şi absorbție — Telecomunicații CFR, Tipografică Filaret, CFR-SCLR Braşov.
Ieşire ordonată din portofoliu — Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR-ILRU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA.
(DOCUMENT/ Raportul privind cele 22 de companii)
Oana Gheorghiu: La Tarom aşteptăm feedback de la minister
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un briefind de presă de după ședința de Guvern de joi că actualul model de business al Tarom, spre exemplu, nu e sustenabil. Compania pierde bani şi nu a făcut profit operaţional în ultimii 10 ani.
„Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm feedback-ul, răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom. Ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux”, a declarat Oana Gheorghiu.
Situația detaliată a celor 22 de companii și posibilele soluții
Potrivit raportului citat, urgențele pentru care fereastra se închide în 2026 sunt:
- TAROM — principiul CE „one time, last time” (Decizia 2025/775): după 31.12.2026, nicio injecție de capital de stat posibilă pentru minimum 10 ani. Decizie: parteneriat strategic (20–49%) SAU ieșire ordonată. Termen: 30 aprilie 2026.
- CFR Marfă — cerere faliment: 31 mai 2026. Orice amânare adaugă datorii bugetare fără recuperare de valoare.
- Romaero — vot creditori: 15 mai 2026. Eșecul planului de reorganizare = faliment cu pierderea certificărilor EASA/FAA. Acțiune: MEDAT + AAAS, participare activă la AGA 7 mai și votul creditorilor 15 mai 2026.
- Avioane Craiova — penalități contractuale MApN (10–12 mil. euro) devin executorii imediat în lipsa unui acord bilateral MEDAT-MApN. Termen: 30 aprilie 2026.
Totodată, executivul are de luat decizii structurale, care deblochează efecte în cascadă, pentru:
- Metrorex — expirarea CCM este fereastra juridică unică pentru reset contractual. Pierderea structurală ~57 mil. lei/an continuă netratată. Termen plan turnaround: 30 aprilie 2026.
- CFR SA — inițierea Programului Feroviar 2026–2040. Reformele tuturor operatorilor feroviari depind de reformarea CFR SA. Termen: 30 aprilie 2026.
- ELCEN — decizie arhitectură SACET (holding ELCEN-Termoenergetica SAU transfer participație la PMB conform OG 61/2017). Evaluare pachet: 15 mai 2026. Decizie arhitectură: 30 iunie 2026.
Fără consecințe ireversibile în 2026 sunt:
- MINVEST, REMIN, CNCIR — decizii importante, eșalonabile în sem. II 2026.
- Fuziunile feroviare (Telecomunicații CFR, Tipografică Filaret, SCLR Brașov) — procese în derulare, necesită monitorizare, nu decizie politică urgentă.
Raportul identifică 8 companii cu direcție de exit din portofoliu: Petrotrans (faliment din 2007, procedură blocată), CFR Marfă (faliment 31 mai 2026), CFR ILRU (faliment din martie 2025), SAAF (insolvență deschisă 2024), SFT-CFR (faliment în derulare), SNCFR RA (desființată, blocată de vidul legislativ privind falimentul regiilor autonome — necesită inițiativă legislativă urgentă), Electrocentrale Grup și Rofersped.
Statul ar putea obține venituri de 3-8 mld. lei din noi listări/ Companiile recomandate
Raportul include și o analiză exploratorie privind listarea unor pachete suplimentare de acțiuni sau oferte publice inițiale pentru alte companii de stat. Acesta „nu conține evaluări de piață independente și nu substituie studiile pe care le recomandă. Verdictele sunt orientative. Evaluările citate provin din surse publice — AMEPIP și BVB — și nu au fost verificate independent”, se precizează în document.
La capitalizările bursiere din martie 2026, primele trei tranzacții prioritare pot genera venituri orientative la bugetul de stat de 3–8 miliarde lei:
– ABB (ofertă secundară) 5–10% Hidroelectrica — ~3,1–6,2 mld. lei
– ABB (ofertă secundară) 5–7% Romgaz — ~2,2–3,1 mld. lei
– IPO (ofertă publică inițiată) CEC Bank — volum de stabilit prin studiu de fezabilitate
În cazul altor companii, raportul indică o serie de condiționalități.
– Transgaz — ABB max 5%. Condiționat de timing Neptun Deep. Clauze MAR explicite în mandat.
– CN APM Constanța — IPO. Condiționat de clarificarea situației participației Fondului Proprietatea.
– Salrom — IPO. Condiționat de finalizarea auditului rezervelor (blocat de inundarea Salinei Praid).
– Romarm / Cugir — IPO. Condiționat de modificarea legislației privind fondurile de pensii private SAU structurare ofertă fonduri suverane / defense ETF.
– Poșta Română — IPO. Performanță financiară în îmbunătățire. Studiu de fezabilitate: comisionat de ministerul tutelar.
În cazul a două companii, se recomandă amânarea listării:
– CNAB — Blocat de litigiul Fondului Proprietatea (majorare capital social 2021). Orizont: 2027–2028.
– Nuclearelectrica — Orizont 2027 — reactorul 1 în retehnologizare, profil de producție instabil.
Pentru alte două companii nu se recomandă listarea:
– Transelectrica — Pachet stat 58,69% — orice ABB semnificativ coboară sub pragul de control.
– Cuprumin (Roșia Poieni) — JV — nu IPO. Audit rezerve T3 2026 + audit obligații mediu. Licitație partener strategic: 2027. Stat: min. 51%.
Guvernul va aproba un memorandum cu recomandările/ Următorul val de companii va fi anunțat într-o lună/ În România există 1.500 de companii de stat
„În perioada următoare, Comitetul interministerial va propune Guvernului un memorandum cu recomandările pentru cele 22 de companii, prin care vor fi stabilite, pentru fiecare minister tutelar acțiuni concrete şi termene ferme, în acord cu Jalonul 443 din PNRR (termen 31 august 2026)”, a mai transmis executivul.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că următorul val de companii de stat îl vor anunţa în următoarele 30 de zile, iar dacă până acum ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care intră în primul val, pentru următorul val au propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţa strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află.
„Continuăm acest proces cu următorul val de companii, pe care îl vom anunţa în următoarele 30 de zile. Am propus şi va trece prin şedinţa de guvern în cadrul memorandumului o procedură prin care vom selecta”, a anunţat vicepremierul Oana Gheorghiu, la Palatul Victoria. ”Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul pilot, pentru următorul val am propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţa strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află”, a mai anunţat ea. Potrivit vicepremierului, ”statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni”, a declarat Gheorghiu.
Vicepremierul a precizat totodată că în România există peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice de aproximativ 14 mld. lei.
„Este timpul să prezentăm, astăzi, un bilanţ privind reforma companiilor de stat. Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puţin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale, pe care le-am fi putut construi de aceşti bani”, a spus vicepremierul, de la Palatul Victoria.
(Citește și: ”Vicepremierul Oana Gheorghiu, bilanț la trei luni de mandat: „Pot fi companiile de stat restructurate? Cu siguranță, da. Am început să săpăm, să punem bazele””)
***
