Franța vrea să cheltuiască 10 mld. € pe an pentru a reduce dependența de gaze și petrol – Lista măsurilor necesare

Franța își schimbă strategia de răspuns la scumpirea combustibililor, făcând tranziția de la acordarea de ajutoare financiare pe termen scurt la electrificare pe termen lung, potrivit prim-ministrului Sébastien Lecornu. În loc să crească subvențiile pentru combustibili după ce prețurile petrolului au crescut brusc din cauza conflictului din Iran, guvernul intenționează să redirecționeze aceste fonduri ca sprijin pentru gospodării și întreprinderi în tranziția către utilizarea energiei electrice, potrivit Bloomberg.

În cadrul planului, sprijinul anual pentru electrificare aproape se va dubla la 10 miliarde de euro până în 2030, față de 5,5 miliarde de euro în prezent. Creșterea va proveni din realocarea subvențiilor actuale și reducerea consumului propriu de energie al statului, fondurile fiind direcționate către tehnologii verzi precum vehiculele electrice și pompele de căldură care vor înlocui sistemele de încălzire pe bază de gaz. Lecornu a subliniat că sprijinul va fi direcționat către cei mai nevoiași, rămânând în același timp în concordanță cu obiectivele Franței de reducere a deficitului bugetar.

Programul de electrificare al Franței:

• Interzicerea încălzirii cu centrale pe gaze în locuințele noi construite după 2026

• Sprijin financiar pentru înlocuirea centralelor pe gaze cu pompe de căldură

• Instalarea unui milion de pompe de căldură pe an până în 2050

• Înlocuirea sistemelor de încălzire cu gaze în 2 milioane de locuințe sociale până în 2050

• Înlocuirea a 85 TWh din consumul de gaze naturale, echivalentul a 20% din importul Franței de gaze, cu energie electrică produsă local.

• Creșterea producției de vehicule electrice la 400.000 unități/an în 2027, și 1 milion în 2030.

• Acordarea de sprijin pentru achiziționarea în leasing de mașini electrice pentru cel puțin 50.000 de persoane cu venituri reduse, începând din luna iunie.

• Subvenții pentru achiziționarea a încă 50.000 EV.

Bloomberg scrie că guvernul acordă prioritate schimbărilor structurale în detrimentul soluțiilor temporare, o poziție pe care Lecornu a clarificat-o spunând: „Aceasta înseamnă renunțarea la niște măsuri prea generoase, și costisitoare, care prea adesea creează efecte secundare, fără a rezolva problemele fundamentale.” Comentariile sale reflectă o îndepărtare deliberată de subvențiile generale către investiții pe termen lung, mai focusate pe tranziția verde.

Această strategie marchează o schimbare esențială față de 2022, când Franța a cheltuit zeci de miliarde de euro pentru a proteja consumatorii vulnerabili de șocurile crizei energetice. Însă aceste măsuri de sprijin au făcut ca Franța să ajungă la cel mai mare deficit bugetar din zona euro și, în combinație cu instabilitatea politică, au îngreunat refacerea echilibrului fiscal. Ca urmare, au crescut dobânzile și costurile de împrumut ale statului, oficialii de la Paris avertizând că randamentele mai mari ale obligațiunilor suverane vor adăuga miliarde de euro la costurile cu serviciul datoriei publice.

Instabilitatea politică și războiul din Iran au majorat randamentele obligațiunilor franceze

Comisia Europeană vrea să accelereze ”decarbonizarea economiei”

Programul francez se încadrează în eforturile Comisiei Europene de a reduce dependența de importurile de combustibili. Însă Bruxelles-ul nu urmărește doar tranziția energetică, ci și tranformarea bazei industriale, sistemele de transport, infrastructura energetică și poziția geopolitică. Și toate acestea trebuie realizate sub presiune puternică financiară, fizică și strategică. Însă reușita electricficării, o strategie corectă în teorie, poate eșua deoarce sistemul necesar pentru a o implementa este deja suprasolicitat.

Problema cu care confruntă în prezent Uniunea Europeană nu este ambiția de realizare a tranziției ci secvențiarea etapelor.

Bruxelles-ul forțează electrificarea pe partea cererii, în principal a sectoarelor industrial, de transport și a încălzirii spațiilor de locuit, în paralel cu extinderea rețelelor pentru includerea noilor generatoare de energie regenerabilă.

Rețele europene sunt deja depășite – e nevoie de 1,2 tril. euro pentru aducerea la capacitatea necesară

Problema cu care se confruntă factorii de decizie politică constă în faptul că sistemele energetice sunt rețele fizice cu capacități limitate. Iar în întreaga Europă, aceste limită ale capacităților de transport și distribuție sunt deja depășite.

Având în vedere investițiile de 1,2 trilioane de euro necesare doar pentru rețelele electrice până în 2040, conform propriilor estimări ale Comisiei, factorii de decizie politică ar trebui să exploreze modele inovatoare de finanțare, parteneriate public-private și instrumente de finanțare la nivelul UE pentru a mobiliza eficient capitalul necesar.

Realizarea electrificării necesită un efort colectiv pentru recostruirea colanei vertebrale energetice a Europei respectând o planficare strategică coordonată între factorii de decizie politică, industrie și invetstori.

Cititi si: Polonia pregătește o tranziție agresivă la energia nucleară pentru a evita gazele naturale, în contextul „turbulențelor geopolitice”

***