Ziua cea mai lungă: pasul spre criza politică

PSD urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă îi retrag sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, care conduce executivul având susținerea politică a PSD, PNL, USR și UDMR.
Partidul a anunțat pentru ora 17,00 un eveniment de mare anvergură la Parlament, numit ”Momentul adevarului”, în care circa 5000 de delegati din toată țara ar urma să se pronunțe asupra detașării de actul de guvernare.
În ultimele două săptămâni, Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au străbătut țara si au discutat cu mai multe organizații social-democrate, pentru a convinge membrii din teritoriu să susțină demersul.

În cazul, cel mai probabil, că această decizie va fi luată, cel mai vehiculat scenariu e retragerea din guvern a miniștrilor PSD. Presiunea urmărește forțarea PNL de a veni cu un alt premier.

Pe de altă parte PNL și USR vor avea mâine, la aceeași oră, ședinte coordonate, pentru a reacționa la decizia care se va lua la PSD. Deocamdată ambele partide îl susțin pe Ilie Bolojan ca premier al coaliției. De asemenea, UDMR a anunțat că nu va susține înlăturarea premierului.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, într-un interviu la Europa FM, că se va poziționa la mijloc, în calitate de mediator, că deocamdată nu-l susține pentru funcția de premier pe Ilie Bolojan, însă se va opune unei majorități de guvernare PSD-AUR.

Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona din funcția de premier.

Analiștii prefigurează mai multe scenarii, însă cel mai probabil scenariu va fi numirea unor miniștri interimari – în cazul că PSD își va retrage miniștrii – care vor putea asigura funcționarea guvernului timp de 45 de zile, soluția de rezervă pentru PSD fiind să pice guvernul prin moțiune de cenzură: fie proprie, fie să susțină moțiunea de cenzură anunțată de AUR.
PSD mizează inclusiv pe faptul că o parte din PNL – aripa favorabilă alianței cu PSD încă din vremea funcționării USL – l-ar putea trăda pe premierul partidului și ar putea avea sprijin pentru o altă nominalizare liberală. Deocamdată, această aripă din PNL – condusă de Hubert Thuma, președintele Consiliului județean Ilfov – nu are majoritatea în partid.

O altă varianta luată în discuție este funcționarea guvernului Bolojan în format de coaliție minoritară, cu sprijin punctual de la PSD, până la rotativa din primăvara anului viitor, când premierul ar urma să fie dat de către PSD.

În fundalul crizei politice se întrevăd două mize. Una ar fi numirile șefilor serviciilor secrete, cu miză principală cea de la SRI, unde opțiunea președintelui Nicușor Dan ar urma să fie validată de o majoritate în Parlament, majoritate care nu se poate face decât dacă alegerea președintelui e agreată de PSD.

O altă miză este reforma companiilor de stat, anunțată rapid de vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, companii care cumuleasză pierderi și datorii totale de miliarde de euro, dar care reprezintă o zonă impregnată de nimiri pe criterii strict politice și contracte pentru clientela politică.

Impactul asupra economiei și finanțelor

După anunțarea iminentei retrageri a sprijinului politic pentru remier de către PSD, semnele instabilității politice se văd deja în piață:

Dobânzile la care se împrumută România pe termen mediu și lung au sărit deja de joi peste 7% (după ce legea Bugetului care prevedea scăderea deficitului bugetar le adusese aproape de 6%).

De asemenea, indicele BET al Bursei de Valori București a stagnat vineri pe fondul incertitudinilor, în condițiile în care toate bursele europene au crescut vertiginos după anunțarea deblocării strâmtorii Ormuz.

Dealtfel, pe fondul aterizării economiei și industriei odată cu economia germană și cea a zonei euro, primul prejudiciu care va fi înregistrat se va vedea în costurile la care se împrumută România.

Criza politică vine într-un moment în care economia globală, europeană și românească are de străbătut criza energetică amplificată de războiul din Orientul Mijlociu.

(Citește și: ”Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***