Finanțele au acoperit 33% din necesarul de finanțare al lui 2026: Majoritatea împrumuturilor, atrase înainte de războiul din Iran – Criza politică va complica execuția, după ce în martie am avut un record negativ

Ministerul Finanțelor a acoperit, în primele 3 luni ale anului, 33% din necesarul net de finanțare al Guvernului, care în acest an se ridică la 264 miliarde de lei.

Astfel, până la 31 martie, Finanțele au împrumutat de pe piețele externe și interne 85,41 miliarde de lei, din care: 51,50 miliarde de lei de pe piețele interne și 33,91 miliarde de lei de pe piețele externe, conform documentelor Ministerului de Finanțe consultate de CursDeGuvernare.ro.

Notă: Necesarul de finanțare e compus din deficitul bugetar și sumele necesare pentru rostogolirea datoriei ce ajunge la scadență într-un an calendaristic și deci trebuie plătită din noi împrumuturi. Necesarul net este diferit de necesarul brut de finanțare, neincluzând de exemplu operațiunile de management aferente datoriei publice (răscumpărări de titluri, preschimbări, etc.).

Mare parte din aceste împrumuturi au fost însă atrase în primele 2 luni ale acestui an, înainte de declanșarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului, care a dus la recreșterea dobânzilor peste 7% după ce acestea scăzuseră în final de februarie la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani.

Cerere bună de titluri de stat în lei în februarie, după ce ianuarie a fost cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Criza politică iminentă riscă să complice execuția planului de finanțare

Obligațiunile lei ale României s-au tranzacționat cu presiune la vânzare pe piața secundară în primele săptămâni ale războiului, care a creat o incertitudine resimțită pe piețele financiare. În acest context, în luna martie, Ministerul Finanțelor a împrumutat de pe piața primară internă administrată de BNR doar 1,8 miliarde de lei, conform datelor consultate de CursDeGuvernare.ro. Finanțele au ratat 8 licitații de titluri de stat pe piața internă în luna martie, un record.

Marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost de altfel că împrumutul din primul trimestru de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare.

Economia riscă o aterizare dură. România a redevenit țara cu cele mai mari dobânzi la împrumuturile suverane din UE, după scăderile din Ungaria

Acum, în contextul războiului din Iran – care a complicat în martie execuția planului de finanțare –  declanșarea unei crize politice de către PSD ar putea să creeze și mai multă incertitudine economică la nivel intern.

Asta – într-un moment în care economia aterizează din cauza măsurilor fiscale ce nu puteau fi evitate pentru ajustarea deficitului bugetar record din 2024 – riscă să producă o aterizare și mai dură a economiei: efecte mari asupra consumului se simt deja din ajustarea bugetară, inflația e încă ridicată și cu presiuni structurale care împing în sus prețurile, în timp ce producția industrială e sub presiune de mai mulți ani, cu dobânzi la un nivel foarte mare. Singurul element pozitiv al acestui an de ajustare fiscal-bugetară e reprezentat de fondurile europene (10 mld. euro din PNRR, de exemplu), care sunt puse în pericol de o criză politică prelungită.

România a redevenit deja țara cu cele mai mari dobânzi la împrumuturile suverane din UE, după ce alegerile din Ungaria de duminica trecută au produs un aflux de bani pe bondurile maghiare.

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

(Citește și: „Întâlnire în anticamera crizei politice: Sorin Grindeanu i-a spus președintelui Dan că PSD nu-l mai vrea premier pe Ilie Bolojan. Scenariile probabile”)

(Citește și: „Dobânzile la obligațiunile României scad după armistițiul SUA-Iran: revenire sub pragul de 7% pe toate maturitățile”)

(Citește și: „Lichiditatea din băncile românești s-a redus cu 10 mld. lei în martie, la 35,5 mld. lei. BNR a cheltuit peste 1 mld. euro pentru a proteja leul în contextul volatilității generate de războiul din Golf – Dobânzile României continuă scăderea”)

***