BNR cere clarificări suplimentare după decizia Consiliului Concurenței privind piața monetară și ROBOR

Banca Națională a României susține că decizia Consiliului Concurenței referitoare la activitatea unor bănci pe piața monetară necesită „o serie de clarificări” pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.

Potrivit unei poziții publice transmise joi de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, instituția subliniază că investigația nu a vizat banca centrală. „Investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare”, se arată în poziție.

BNR citează, în acest sens, comunicatul Consiliului Concurenței, potrivit căruia „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.

Cu toate acestea, banca centrală apreciază că sunt necesare explicații suplimentare în legătură cu implicațiile deciziei. „De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”, se mai arată în poziția instituției.

Creșterea ROBOR „nu poate fi imputată băncilor”

Referindu-se la efectele dezbaterii publice generate de investigație, BNR amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora instituția de concurență consideră că diferențele analizate în cazul cotației ROBOR sunt de „fracțiuni de procent” față de un nivel considerat corect.

„Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa-zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani”, afirmă BNR.

Instituția susține că evoluția ROBOR din perioada respectivă nu poate fi atribuită exclusiv comportamentului băncilor. „Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, se precizează în document.

Întrebările la care BNR solicită clarificări din partea CC

BNR formulează și o serie de întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le clarifice.

Prima dintre acestea vizează compatibilitatea dintre normele pieței monetare și concluziile investigației. „Dacă regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională”, susține banca centrală.

O altă chestiune privește afirmațiile referitoare la schimbul de informații dintre participanții la piață. BNR amintește declarația lui Bogdan Chirițoiu conform căreia „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”.

În acest context, instituția consideră că sunt necesare explicații suplimentare privind concluziile investigației. „Argumente legate de «schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț» sau de «transparența prea mare» a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii fără alte explicații cu declarația citată inițial”, se arată în document.

„Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial”, adaugă BNR.

Instituția solicită, de asemenea, explicații privind metodologia prin care au fost evaluate diferențele de „fracțiuni de procent” invocate de Consiliul Concurenței.

„Trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat”, afirmă banca centrală.

BNR susține că a colaborat pe parcursul investigației cu autoritatea de concurență și că a pus la dispoziție documentele solicitate. Potrivit instituției, au fost prezentate atribuțiile Direcției Operațiuni de Piață, responsabilă de monitorizarea piețelor și de publicarea cotațiilor de referință ROBOR/ROBID și a cursului de schimb, precum și rolul Direcției Supraveghere în situațiile în care fluctuațiile dobânzilor se abat semnificativ și persistent de la rata de politică monetară.

„Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale”

BNR susține totodată că deviațiile temporare ale ROBOR sunt gestionate, de regulă, prin instrumente specifice de politică monetară, inclusiv prin intervenții verbale. În acest context, instituția invocă declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, potrivit căreia „băncile au sărit calul în privința ROBOR”, despre care afirmă că a reprezentat „un instrument legitim de reglaj” al pieței și nu un indiciu al unor suspiciuni privind funcționarea acesteia.

În concluzie, BNR apreciază că deciziile Consiliului Concurenței „sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare”.

„Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate”, afirmă instituția. „Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, conchide BNR.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Concurența, ROBORUL și Guvernatorul”)

***