România plătește dobânzi la datoria publică echivalente cu un deficit bugetar: Au crescut de 3,5 ori în 5 ani și depășesc bugetul Armatei

Cheltuielile nominale ale României cu dobânzile la datoria publică au crescut de peste trei ori și jumătate în cinci ani (+257%), de la 17 miliarde de lei în 2021 la 60 de miliarde de lei (estimat) în 2026, pe măsură ce datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB, de la 35% în 2019 la peste 60% în 2026.

Exprimată ca procent din produsul intern brut (PIB – măsura economiei), povara dobânzilor ajunge în acest an la 2,9%-3% din PIB, aproape egală cu deficitul bugetar primar (deficitul bugetar fără cheltuiala cu dobânzile), ceea ce înseamnă că România plătește astăzi, practic, un întreg deficit bugetar la maximul permis de UE (3% din PIB) doar sub formă de dobânzi la datoriile acumulate în anii anteriori, înainte de orice cheltuială de investiții sau servicii publice.

Datoria acumulată a permis creșterea nivelului de trai, dar a erodat și libertatea de decizie guvernamentală

Evoluția nominală a dobânzilor – de la 17 miliarde lei în 2021 la 60 miliarde în 2026 – arată cât de rapid s-a transformat datoria dintr-un instrument de finanțare a investițiilor într-o povară structurală care concurează cu bugetele sectoarelor esențiale: educație, sănătate, apărare.

Dobânzile au ajuns să absoarbă resurse comparabile cu sau mai mari decât întregi ministere, blocând capacitatea statului de a investi (inclusiv în înzestrarea Armatei, având în vedere războiul de la graniță pornit de Rusia în 2022) și de a oferi servicii de calitate mai bună (Sănătate, Educație).

Ca exemplu, în 2021, dobânzile reprezentau mai puțin de o treime din bugetul apărării. În 2026, le-au depășit cu 24%. Practic, România plătește astăzi mai mult pe dobânzi decât cheltuie pe întreaga armată. Față de sănătate, dobânzile au urcat de la o pondere de 28% din buget în 2021 la 57% în 2026 – mai mult de jumătate dintr-un buget de sănătate, doar dobânzi.

Datele din ultimii ani pentru Sănătate și Apărare

Conform Eurostat, România a cheltuit pe sănătate 5,2% din PIB în 2024 (91 miliarde de lei), 4,8% din PIB în 2023 (77 miliarde de lei), 5,0% din PIB în 2022 (70 miliarde de lei) și 5,5% din PIB în 2021 (60 miliarde de lei), când incidența pandemiei a presupus cheltuieli bugetare mai mari cu sănătatea. În 2025, la Sănătate au fost alocate aproximativ 100 de miliarde de lei, iar în 2026 vorbim despre un buget total de 105 miliarde de lei, dintr-un buget de 22,8 de miliarde de lei la Ministerul Sănătății (-13% față de 2025) și 82,6 miliarde de lei la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Notă: Datele Eurostat privind Sănătatea includ cele trei surse de finanțare: bugetul Casei de Asigurări, bugetul Ministerului Sănătății și de la autorități locale. Pentru 2025 nu există încă date Eurostat.

În același timp, tot la nivel nominal, Ministerul Apărării Naționale are un buget de 48,4 miliarde de lei în 2026, iar în anii anteriori a avut execuții bugetare de: 42,4 miliarde de lei în 2025, 38,8 miliarde de lei în 2024, 31,54 miliarde de lei în 2023, 25,91 miliarde de lei în 2022, respectiv 22,78 miliarde de lei în 2021.

Cu cât ajustarea deficitului va fi mai rapidă, cu atât mai curând va putea România redirecționa resursele eliberate din plata dobânzilor spre investiții

Corecția deficitului bugetară demarată în 2025 și continuată în 2026 – cu un deficit ESA redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025 și un deficit în trimestrul I 2026 de doar 1% din PIB, jumătate față de același interval al anului trecut – reprezintă un pas către recuperarea libertății de decizie economică pe care acumularea de datorie a erodat-o treptat.

Cu toate că serviciul datoriei și implicit finanțarea necesarului de bani lipsă al Guvernului implică sume mari de plată în contul dobânzilor și în anii următori, cu cât ajustarea deficitului va fi mai rapidă, cu atât mai curând România va putea redirecționa resursele eliberate din plata dobânzilor spre investiții, infrastructură, armată și servicii publice, după cum au punctat recent premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

„De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, iar datoria a crescut constant. Anul acesta, doar dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei. Nu mai putea continua acest model. Acum începem să schimbăm această direcție și să recâștigăm controlul asupra economiei. Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiții, muncă și competitivitate”, a scris recent premierul Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook.

Amintim că dobânzile de împrumut ale României sunt în continuare cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8% din PIB) din ultimii ani și a credibilității scăzute din punct de vedere istoric pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit.

Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

(Citește și: „Execuția bugetară pe T1, prezentată de ministrul Finanțelor la conferința CDG: Deficit bugetar de doar 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de T1 2025 – Ce se întâmplă cu execuția pe PNRR și fondurile europene”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

(Citește și: ”România are cel mai ridicat cost al datoriei publice din Uniunea Europeană, deși nivelul datoriei rămâne sub media UE”)

***