Reacția BCE la șocul energetic din Orientul Mijlociu: a majorat dobânzile pentru prima dată din 2023. Lagarde dă de înțeles că urmează și alte majorări

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânzile, cu un sfert de punct procentual (0,25%), devenind prima bancă centrală din G7 care crește costurile de împrumut ca reacție la șocul energetic din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times (FT).

Decizia, anticipată de analiști și traderi, marchează prima majorare a dobânzilor de către BCE din septembrie 2023 și readuce ratele de dobândă la un nivel consemnat ultima dată în urmă cu un an. Decizia ridică per total rata facilității de depozit a BCE, rata de referință a băncii centrale, de la 2% la 2,25%.

BCE vrea să arate că a învățat din criticile la reacția lentă inflația post-pandemie

De notat că. potrivit unui sondaj Reuters, 60% dintre economiști se așteaptă deja la o majorare suplimentară a dobânzilor în 2026, tot de 0,25%, probabil în septembrie. Această estimare este în linie cu evaluările pieței dobânzilor futures, conform Reuters.

„Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste. Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru creșterea economică”, a transmis banca centrală în anunțul privind decizia.

„Majorarea dobânzii în iunie servește în principal la păstrarea credibilității antiinflaționiste a BCE și la ancorarea așteptărilor. Dar, pe fondul diminuării din nou a speranțelor pentru un acord de pace în conflictul din Iran și al menținerii riscurilor ridicate de stagflație, președinta Christine Lagarde va dori probabil să păstreze deschisă ușa pentru o înăsprire suplimentară, dacă ea va fi necesară”, a afirmat anterior deciziei Martin Wolburg, economist senior la Generali Investments.

Războiul din Golf împinge în sus costul energiei și ridică inflația peste țintă

În același timp, potrivit lui Carsten Brzeski, șef pe macroeconomie la ING, decizia BCE e o majorare „de asigurare”, după criticile că BCE a reacționat lent în 2022, la inflația post-pandemie.

Situația este totuși diferită acum de cea din 2022, deoarece BCE a început atunci să majoreze dobânzile la un nivel de inflație deja mult mai mare, de peste 8% în termeni anuali. Totuși, Brzeski consideră că majorarea e „o mișcare simbolică, subliniind determinarea BCE de a acționa”.

”Pentru claritate, această majorare a dobânzilor este mai degrabă o mișcare simbolică, menită să semnaleze disponibilitatea și determinarea BCE de a evita o reacție întârziată de politică monetară. Nu este o majorare care va deraia economia zonei euro, ci o decizie luată având în vedere comunicarea clară și reputația instituției. Riscul de a nu face nimic și de a rămâne, potențial, în urma curbei este mai mare decât riscul unor efecte adverse asupra creșterii economice generate de dobânzi mai ridicate, așa cum a sugerat economistul-șef Philip Lane într-un discurs recent”, arată economistul ING.

ING: Mai multe presiuni stagflaționiste în proiecțiile experților, dar niciun motiv pentru majorări agresive

În timpul conferinței sale de presă, președinta BCE, Christine Lagarde, a menționat extinderea presiunilor inflaționiste și efectele indirecte drept principalul motiv al majorării de astăzi a dobânzilor. Potrivit economistului ING, ”totuși, nu putem scăpa de ideea că BCE se luptă, de fapt, cu fantomele trecutului – mai precis, cu propria reacție, venită mult prea târziu, la șocul inflaționist din 2021 și 2022”.

”Să ne amintim că, la acel moment, banca centrală a rămas prea mult timp atașată de ideea că un salt al inflației determinat de șocuri de ofertă era «tranzitoriu» și putea fi trecut cu vederea. Fără experiența din 2022, «tranzitoriu» ar fi putut foarte bine să fie eticheta folosită astăzi. Până acum, creșterea inflației totale a rămas moderată. Iar deși efectele de propagare ale prețurilor mai ridicate la energie asupra altor prețuri – de exemplu, transport și alimente – vor fi greu de evitat, cele mai recente așteptări inflaționiste bazate pe sondaje au scăzut ușor, de fapt”, mai arată Carsten Brzeski.

Noile prognoze ale BCE

Potrivit acestuia, această traiectorie ”relativ controlată a inflației” se reflectă și în cele mai recente proiecții ale experților BCE: inflația totală este estimată la 3,0% în acest an, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028, ușor peste proiecțiile din martie. Experții BCE se așteaptă ca inflația să coboare sub 2% în a doua jumătate a anului 2027.

În același timp, prognozele de creștere a PIB sunt de 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028, ușor mai scăzute pentru 2026 și 2027 față de proiecțiile din martie, o prognoză care, per ansamblu, spun economiștii, nu necesită majorări agresive ale dobânzilor.

În același timp, în timpul conferinței de presă, Lagarde a respins ideea că majorarea dobânzii este o decizie „de asigurare”.

Analiștii punctează că asta sugerează că decizia de joi a BCE nu va rămână o majorare singulară, ci mai degrabă o schimbare a poziției de pornire a BCE.

Euro a rămas stabil după decizia BCE

De notat că după prima reducere a dobânzilor de către BCE, în iunie 2024, un total de opt reduceri au dus rata facilității de depozit – rata efectivă de politică monetară a BCE – de la 4,00% la nivelul actual de 2,00%.

În același timp, așteptările pieței pentru o nouă majorare este explicată de faptul că decidenții de la BCE au tot transmis în ultimele săptămâni că vor gestiona cu mai multă prudență, comparativ cu perioada post-pandemie, presiunile inflaționiste alimentate de războiul din Orientul Mijlociu și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz.

Probabilitatea majorării dobânzilor de către BCE a crescut și în contextul accelerării inflației din zona euro în luna mai. Potrivit datelor preliminare, prețurile de consum au crescut luna trecută un ritm anual de 3,2%, față de 3% în aprilie, mult peste ținta de inflație de 2% a băncii centrale. Inflația de bază, care exclude componente volatile precum energia și alimentele, a fost de 2,5%, în creștere de la 2,2% în aprilie.

Euro a rămas stabil după decizia BCE, valoarea monedei unice europene fiind aproape neschimbată față de dolar, la 1,154 dolari.

(Citește și: BCE, în fața primei creșteri de dobândă din ultimii 3 ani. Analiștii: Lagarde vrea să arate că BCE a învățat din inflația post-pandemie)

(Citește și: Inflația din zona euro accelerează, +3,2% în luna mai – BCE se pregătește să reia creșterea dobânzii)

***