Ministrul Finanțelor: Legea nu mai permite creșteri de cheltuieli cu personalul cât timp datoria e peste 60% din PIB. Despre legea salarizării: „Orice angajament permanent trebuie calibrat în limitele cadrului fiscal”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar asta înseamnă că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune, în contextul în care că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare cât timp pragul datoriei este depășit.

În plus, în contextul discuțiilor privind legea salarizării, ministrul a avertizat că legea nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.

„Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare. Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a transmis Alexandru Nazare printr-o postare pe rețeaua socială Facebook.

De notat că președintele Nicușor Dan a chemat joi liderii partidelor din fosta coaliție la Cotroceni, pentru discuții privind stadiul implementării proiectelor PNRR, care trebuie finalizate până la 31 august 2026. La întâlnire participă și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și Muncii, Dragoș Pîslaru.

Datoria publică a ajuns în luna mai la 61,4% din PIB

Ministrul a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Mai mult, conform datelor Ministerului Finanțelor consultate de CursDeGuvernare.ro, la luna mai datoria a avansat la 61,4% din PIB.

Potrivit ministrului, în acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu.

„Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente. Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal. Prin urmare, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică”, a transmis Alexandru Nazare, citat de News.ro.

”Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”

El subliniază că, „în discuția privind noua lege a salarizării dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar”.

„În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal. În același timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, precizează Nazare.

El mai afirmă că România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european, iar, pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024.

Nazare: ”România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară – asta obligă la prudență și disciplină fiscală”

„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile. Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice”, declară Alexandru Nazare.

El mai declară că mesajul său în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.

„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă. Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundem nevoilor legitime din economie și societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire”, spune Nazare.

Reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei va aduce scăderea dobânzilor suverane și, cu ele, ale celor plătite de români și companii

Ministrul interimar al Finanțelor explică și de ce contează toate aceste informații pentru fiecare român, arătând că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare și înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.

„Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, mai afirmă ministrul.

(Citește și: Guvern: Măsurile fiscale din 2025 răspund obligațiilor legale de remediere a depășirii pragului de 60% din PIB grad de îndatorare)

(Citește și: Datoria publică a României a trecut ferm peste 60% din PIB, pragul maxim pentru aderarea la euro)

(Citește și: ANAF a colectat cu 22,4 mld. lei în plus în S1 2026 – Ministrul Nazare: ”România nu își mai permite cheltuieli fără acoperire”)

(Citește și: Guvernul și-a acoperit doar 52% din necesarul de finanțare, după 7 luni din an – Ministerul Finanțelor a împrumutat 138,5 mld. lei, până la final de iulie)

***