Condițiile financiare din economie s-au relaxat și în august: Surplusul de lichiditate din bănci a crescut – BNR lasă bani în piață pentru finanțarea economiei și a deficitului bugetar

În acest context, condițiile financiare din România s-au relaxat marginal în august, cu 2 puncte de bază, potrivit indicatorului agregat de tip Financial Conditions Index (FCI) calculat de Goldman Sachs. Mișcarea este redusă, dar sugerează o menținere a stabilității economice și a mediului de finanțare, în condițiile în care ratele de dobândă ale BNR și de piață monetară au rămas neschimbate, în ciuda lipsei unui guvern cu puteri depline.

Cum se explică nivelul ridicat al surplusului de lichiditate, cu cea mai mare inflație din UE: BNR e prinsă în capcana ”dominanței fiscale” și lasă bani în piață pentru împrumuturile Guvernului

În prezent, surplusul de lichiditate din sistemul bancar este cu aproximativ 14 miliarde de lei sub nivelul maxim din ultimii 2 ani atins în luna februarie, de 45 miliarde de lei – scăderea a venit în contextul tensiunilor de pe piețele financiare globale și locale generate de războiul SUA-Iran, care au dus la o reducere a acestui excedent de lichiditate din sistemul bancar.

De notat că Banca Națională a României favorizează situația actuală din piețele financiare locale, existând un imperativ al politicii monetare de lăsare a banilor în bănci pentru a finanța economia privată (gospodării și companii) și deficitul bugetar al statului astfel încât să nu existe o deteriorare peste măsură a activității economice – care s-a stabilizat de altfel în ultimele luni și prezintă premisa unei reveniri pe orizontul cel puțin al următoarelor câteva trimestre.

Notă: Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.

Notă 2: Un Financial Conditions Index (FCI) agregă mai multe variabile financiare pentru a arăta cât de ușor sau dificil este accesul la finanțare într-o economie. Indicele real se situează în prezent sub nivelul de referință 100, în jur de 99,5 puncte, ceea ce sugerează condiții relativ mai puțin restrictive după ajustarea pentru inflație (adică creditul e atractiv în contextul inflației mari, care erodează suma de rambursat), în timp ce indicele nominal rămâne peste 100, în jur de 101 puncte. Evoluția este compatibilă cu menținerea unui surplus ridicat de lichiditate în sistemul bancar. De notat de asemenea că Goldman Sachs definește acest FCI ca un indicator care măsoară cât de loose/easy sau tight/restrictive sunt condițiile financiare și îl construiește din mai multe variabile financiare: pentru piețele emergente, inclusiv România, metodologia include, între altele, dobânzi pe termen scurt, rate swap pe termen lung, CDS, prețuri ale acțiunilor și cursul de schimb ponderat comercial. Din nou, real FCI înseamnă că indicele a fost ajustat pentru inflație/condițiile reale, spre deosebire de nominal FCI.

Dobânzile de piață monetară sunt țintuite de mai multe luni

Evoluția din ultimele 5 luni, având în vedere contextul politic tensionat și deprecierea relativ recentă a leului, pornită în final de lună aprilie și continuată în debut de mai, arată că BNR nu a intervenit puternic în piețe, alegând să lase bani în piață – lucru observat pe parcursul ultimelor luni inclusiv din faptul că dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică.

Nici în perioada scursă până acum din septembrie nu a existat o creștere a dobânzilor (vezi grafic mai sus ROBOR 3Luni), ceea ce indică faptul că băncile continuă să fie într-o poziție confortabilă.

De notat că cererea pentru datoria emisă de guvern și-a revenit în ultimele patru luni (Finanțele au reînceput să atragă sume mai mari de la investitori, cu condiții mai bune ale cererii), după ce Ministerul de Finanțe a avut două luni complicate (martie și aprilie) la finanțarea internă de pe piața primară, unde principalii jucători sunt băncile și clienții lor, dar și fondurile de pensii.
În martie, Finanțele au luat de piața primară locală doar 1,8 miliarde de lei, iar în aprilie doar 4 miliarde de lei. Comparativ, în iunie și iulie, Finanțele au împrumutat din piața primară locală aproximativ 20 miliarde de lei (9,5 mld. în iulie și peste 10 mld. în iunie).

În martie, luna debutului de război în Orientul Mijlociu, surplusul de lichiditate din bănci a scăzut cu 10 mld. lei, de la 45,1 mld. de lei – Conflictul a produs volatilitate puternică pe piețele financiare internaționale și locale

De reamintit și faptul că, în criza electorală din mai 2025 (punctul de maxim al ultimilor ani în materie de tensionare a condițiilor financiare din economie), BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, iar cursul tot a suferit atunci o depreciere de +4 deviații standard. De notat că atunci când BNR intervine în piață pentru a proteja leul lichiditatea din piețe se restrânge din moment ce BNR vinde euro și cumpără lei.

În orice caz, aceasta a fost a 13-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie 2025 s-a revenit pe excedent. În februarie s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din precedentele 20 de luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.

În ultimele 15 luni, grație acestui excedent de lichiditate din bănci, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 156 puncte de bază (1,56%), la 5,84% cel mai recent.

Statul este principalul contributor la umflarea lichidității din piață

Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.

Ca exemplu, după turbulențele de anul trecut, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie 2025, când Finanțele au plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.

În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primite de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.

Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.

(Citește și: Guvernul și-a acoperit doar 52% din necesarul de finanțare, după 7 luni din an – Ministerul Finanțelor a împrumutat 138,5 mld. lei, până la final de iulie)

(Citește și: Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an)

(Citește și: BNR lasă bani în piață pentru finanțarea deficitului bugetar: Surplusul de lichiditate din bănci a crescut din nou în mai, la 37,1 mld. lei)

(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)

(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)

***