Fondul de rezervă la dispoziția premierului a revenit la parametrii anteriori guvernului Ciolacu, când a fost de 7 ori mai mare. Consiliul fiscal: S-a renunțat la „practica nocivă” a utilizării pentru cheltuieli curente

Alocările prin intermediul Fondului de rezervă la dispoziția Guvernului au reprezentat anul trecut 1,1% din totalul cheltuielilor bugetare, în scădere semnificativă față de 2024, când ponderea a fost una masivă, de 8,8%.
În termeni reali, Fondul de rezervă bugetară (FRB) a fost în 2025 de 8,8 miliarde de lei, comparativ cu peste 64 de miliarde în 2024, recordul istoric pe care a reușit să-l stabilească Marcel Ciolacu, cel care a creat premisele politizării acestui „buzunar” special a cărui logică este să asigure cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar, dar care în 2024 a fost folosit pentru finanțări de proiecte legate de administrația politică locală.

Astfel, ponderea sumelor utilizate din FRB s-a situat anul trecut chiar și sub media ultimilor 10 ani (de aproximativ 2,2%), constată Consiliul fiscal în Raportul pentru 2025.
Această „practică nocivă”, cum o numește Consiliul fiscal, a debutat în 2023, odată cu modificările operate de Guvernul marcel Ciolacu prin OUG 90, o reglementare ce a pregătit anul 2024, cel cu patru rânduri de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare.

Marcel Ciolacu a făcut o serie de derogări de la cadrul fiscal-bugetar și, schimbând regulile, a permis utilizarea FRB pentru echilibrarea bugetelor locale și centrale, folosindu-l pentru finanțarea unor cheltuieli curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite, inclusiv cheltuieli de personal și asistență socială.
Multe dintre alocările generoase ce au urmat au fost dirijate spre primării și investițiile acestora cu drumuri locale,de exemplu, pentru evenimente și alte cheltuieli cu vizibilitate politică.

Fonduri extrabugetare similare există în marea majoritate a țărilor OCDE, ca un fond separat de buget sau ca o componentă integrată în buget, dar cu restricții clare privind tipurile de cheltuieli pe care le poate alimenta.

Altfel, se poate ajunge la pervertirea fondului, transformându-l într-unul la discreția Guvernului, adică într-un instrument politic, cu câteva avantaje evidente pentru cei aflați la putere:

• ocolirea controlului parlamentar, așa cum se întâmplă în cazul rectificărilor bugetare

• privilegierea administrațiilor locale conduse de membri ai partidului care dispune de FRB

• controlul asupra organizațiilor locale de partid și folosirea acestora pentru mobilizarea electoratului

Pentru a nu se mai întâmpla abuzuri de tipul celor din 2023 și 2024, Consiliul recomandă criterii clare de stabilire a cheltuielilor ce pot fi finanțate prin FRB, cu identificarea explicită a cheltuielilor ce pot fi angajate și cu raportarea periodică către Parlament a modului și a nivelului de utilizare a fondului.

(Citește și: Fondul de rezervă – bugetul paralel al Guvernului Ciolacu. Cum funcționează finanțarea fără rectificare)

Cum s-a revenit la „normalitate” în 2025

În 2025, din FRB au fost alocați circa 8,8 miliarde de lei – aproximativ 8 miliarde lei la nivelul administrației centrale și 0,8 miliarde lei la nivelul administrațiilor locale.

Suma este mult peste cea stabilită prin bugetul pentru anul 2025, unde erau prevăzuți, cu titlul de fonduri de rezervă, circa 1,9 miliarde de lei, cu o singură de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 – finanțarea cheltuielilor aferente organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale.

Sumele sunt alocate prin hotărâri de Guvern, iar inversarea practicii se observă și în numărul de HG-uri, care a scăzut în 2025 la 30, de la 171 în 2024.

Chiar dacă diminuarea este uriașă, utilizarea unor sume din FRB pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2025, a continuat, cu următoarele exemple:

• echilibrarea bugetelor locale, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital
• achiziționarea de vaccinuri;
• gestionarea unor scheme de ajutor de stat;
• plata unor tranșe aferente cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European
  pentru Pace (EPF), pilonul II;
• plata drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente;
• derularea unor proiecte culturale și de diplomație culturală;
• finanțarea programelor naționale de investiții;
• acoperirea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical și a cheltuielilor cu
  concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
• asigurarea sumelor necesare plății obligațiilor ce revin din contractele încheiate pentru achiziții
  de echipamente militare și asigurării finanțării proiectelor de infrastructură militară;
• finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social;
• plata contribuției voluntare a României către mecanismul Prioritised Ukraine Requirement List;
• acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a
  României;

Schimbarea principalilor beneficiari

Schimbările din 2025 se observă și modificarea clasamentului beneficiarilor acestor fonduri.

În 2025, principalii beneficiari ai fondului de rezervă bugetară au fost:

• Ministerul Sănătății (în locul Ministerului Dezvoltării în 2024), cu 22,5% din totalul alocărilor (1,98 mld. lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de două ori pe parcursul anului, în vederea asigurării fondurilor necesare pentru trimiterea unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate și pentru acoperirea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical și a cheltuielilor cu concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

• Ministerul Apărării Naționale – 21,1% din totalul alocărilor (1,86 mld. lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 3 ori pe parcursul anului, în vederea asigurării sumelor necesare plății obligațiilor ce revin din contractele încheiate pentru achiziții de echipamente militare și asigurării finanțării proiectelor de infrastructură militară și pentru plata contribuției voluntare a României către mecanismul Prioritised Ukraine Requirement List.

• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 19,4% din totalul alocărilor (1,71 mld. lei), căruia i-a fost suplimentat bugetul de 2 ori pe parcursul anului, pentru finanțarea programelor naționale de investiții derulate și pentru finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social; Unitățile administrativ-teritoriale, 9,7% din totalul alocărilor (0,86 mld. lei), cărora le-a fost suplimentat bugetul de 6 ori pe parcursul anului, pentru echilibrarea bugetelor locale.

(Citește și: )

****