Black Sea AI Gigafactory: Investitorii au cerut clarificări privind ajutoarele de stat, racordarea la rețea și garanțiile de comercializare. Răspunsurile Ministerului Energiei

Potențialii investitori care au transmis întrebări de clarificare în cadrul Expresiei de Interes (EoI) pentru proiectul Black Sea AI Gigafactory au solicitat Ministerului Energiei lămuriri concrete despre ce anume oferă statul român: ajutor de stat, racordare prioritară și subvenționată la rețeaua electrică, garanții de preluare a capacității de calcul și contracte de furnizare a energiei cu producători cu emisii zero, inclusiv Nuclearelectrica.

Răspunsurile publicate joi de minister nu angajează niciuna dintre aceste măsuri, lăsând toate aspectele comerciale și financiare pentru etapele ulterioare procesului.

Documentul include 56 de întrebări și răspunsuri despre proiectul estimat la 4-5 miliarde de euro, care prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), alimentate cu până la 1.500 MW de energie cu emisii zero, preponderent nucleară. Termenul-limită de depunere a candidaturilor investitorilor interesați este 14 iunie 2026, ora 17:00.

Garanții de preluare a capacității, refuzate în această etapă

Una dintre întrebările explicite ale investitorilor a vizat dacă „Guvernul României sau entități guvernamentale vor furniza garanții privind contractarea capacității pentru centrul de date”. Răspunsul Ministerului Energiei este negativ pentru etapa actuală: „garanțiile guvernamentale de preluare de capacitate nu sunt oferite sau angajate în această etapă”.

Documentul recunoaște că sprijinul Guvernului „poate include ancorarea cererii acolo unde este aplicabil, inclusiv sprijin pentru identificarea unor potențiale cazuri de utilizare și canale de cerere din sectorul public și strategice”, dar adaugă că „nu se garantează volume sau venituri la etapa EoI”.

Orice mecanism de tip offtake, acord-cadru sau acces preferențial „va trebui structurat în conformitate cu cerințele legale aplicabile în România și în UE, inclusiv normele privind achizițiile, concurența, ajutorul de stat și bugetul”.

Ajutorul de stat: posibil în etape ulterioare

Investitorii au întrebat dacă „stimulentele fiscale propuse, concesiunile de terenuri sau sprijinul pentru infrastructură subvenționat sunt pe deplin aliniate cu orientările europene privind ajutorul de stat” și au solicitat detalii despre „natura instrumentelor menționate în EoI, precum instrumentele țintite și limitate de diminuare a riscurilor sau cofinanțare”, întrebând explicit dacă acestea „ar putea include garanții de stat, împrumuturi concesionale sau participare la capital”.

Ministerul Energiei a confirmat că „proiectul este așteptat să fie finanțat și operat de sectorul privat” și că orice sprijin guvernamental „se va concentra pe facilitarea și reducerea riscurilor Proiectului și poate include instrumente țintite de diminuare a riscurilor și/sau de cofinanțare, acolo unde sunt justificate, sub rezerva normelor UE aplicabile privind ajutorul de stat”.

Documentul precizează că EoI „nu predetermină forma, cuantumul sau calendarul acestor instrumente” și că „la etapa EoI, nu este angajat niciun stimulent fiscal, nicio concesiune de teren, niciun sprijin pentru infrastructură subvenționat sau altă măsură a Guvernului”.

Referitor la participarea financiară directă a statului, documentul exclud explicit o injecție de capital în această etapă: EoI „nu angajează nicio injecție de capital propriu din partea Guvernului, structură de proprietate comună, grant, împrumut, garanție sau alt instrument specific de finanțare publică”. Orice contribuție va fi evaluată ulterior „pe baza necesității, proporționalității, raportului calitate-preț, fezabilității juridice și conformității cu cerințele aplicabile”.

Racordarea la rețea: fără prioritate, fără subvenții confirmate

Potențialii investitori au mai întrebat dacă „Transelectrica va prioritiza alocarea capacității de rețea și va renunța sau va subvenționa tarifele de racordare/întărire a rețelei în mod specific pentru Proiectul AIGF, având în vedere importanța sa strategică națională și europeană”.

Ministerul Energiei a confirmat că poate „coordona interacțiunea cu actorii relevanți din domeniul rețelei și energiei pentru a sprijini planificarea căilor de racordare și punere sub tensiune”, dar a precizat că EoI „nu predetermină nicio alocare prioritară de capacitate de rețea, renunțare, subvenție sau tratament specific al tarifelor de racordare ori de întărire a rețelei”.

Documentul adaugă că „orice astfel de aspecte ar trebui evaluate în conformitate cu cadrul de reglementare aplicabil, procedurile rețelei, fezabilitatea tehnică, normele UE privind ajutorul de stat, acolo unde este relevant, și deciziile ulterioare ale Guvernului”.

O întrebare separată a vizat conectivitatea pe fibră optică. Investitorii au întrebat dacă „autoritățile române vor furniza rețele de transport pe fibră optică neechipată până la limita amplasamentului sau costul și implementarea conectivității regionale vor reveni consorțiului”. Ministerul a răspuns că EoI „nu predetermină aranjamentele tehnice, comerciale sau de alocare a costurilor pentru conectivitatea de transport pe fibră optică neechipată”, acestea urmând a fi structurate ulterior.

Contracte PPA cu Nuclearelectrica: posibile, dar neangajate

Investitorii au întrebat dacă „există posibilitatea accelerării alimentării sau a unor PPA-uri cu producători de energie cu emisii zero de carbon susținuți de stat, precum Nuclearelectrica”. Documentul recunoaște „contextul energetic nuclear și cu emisii reduse de carbon al României, inclusiv relevanța strategică a platformei nucleare Cernavodă și a dezvoltărilor nucleare viitoare”, dar precizează că EoI „nu prescrie un anumit furnizor de energie, o structură PPA, un aranjament de alimentare accelerată sau un angajament al unui anumit producător”.

Guvernul poate sprijini „coordonarea cu actorii relevanți din domeniul rețelei și energiei, în conformitate cu normele aplicabile, cerințele rețelei și calendarul proiectului”, dar „orice PPA specific, accelerare a alimentării sau aranjament de aprovizionare cu energie va fi evaluat și structurat în etapele ulterioare împreună cu Liderul de Consorțiu selectat și contrapărțile relevante”.

O întrebare a vizat și prețul energiei. Investitorii au cerut să știe care este prețul energiei pentru operarea centrului de date și, separat, care este durata garanțiilor privind prețul. Răspunsul este că EoI „nu furnizează și nu angajează un preț al energiei pentru operarea centrului de date în nicio locație propusă” și că nu există nicio garanție de preț și nicio durată fixă angajată.

Reutilizarea căldurii și alte întrebări operaționale

Un potențial investitor a întrebat dacă „este fezabil, în raport cu infrastructura existentă, să se utilizeze căldura reziduală pentru orașul Cernavodă sau alte orașe apropiate” și dacă „există concepte de remunerare pentru acest serviciu de încălzire”.

Ministerul a răspuns că „fezabilitatea tehnică a furnizării de căldură către Cernavodă sau alte orașe apropiate, precum și orice model comercial sau de remunerare pentru un astfel de serviciu, nu sunt predeterminate în EoI și ar trebui evaluate în etapele ulterioare”.

Finanțarea publică europeană și Sigiliul EuroHPC

Investitorii au solicitat clarificări și despre „sursele potențiale de finanțare disponibile pentru Proiect, inclusiv orice instrumente la nivelul UE, mecanisme naționale de finanțare publică, granturi sau împrumuturi”. Ministerul a precizat că EoI „nu angajează niciun instrument specific la nivelul UE, grant național, împrumut, garanție, participare la capital, stimulent fiscal sau alt mecanism de finanțare publică” în această etapă.

O întrebare separată a vizat Sigiliul EuroHPC pentru Infrastructură AI și de Calcul, întrebând dacă acesta „servește și ca mecanism de finanțare, deblocând granturi sau finanțare la nivelul UE”. Ministerul a răspuns că documentul „nu prezintă Sigiliul ca un mecanism de finanțare angajat și nu afirmă că obținerea Sigiliului ar debloca automat granturi UE sau alte finanțări la nivelul UE pentru Proiect”. Participarea la cadrul EuroHPC rămâne o opțiune pentru etapele ulterioare, nu o condiție a procesului actual.

EoI a fost lansată pe 15 aprilie 2026 de Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al ADR.

Procesul este structurat ca o etapă inițială de consultare a pieței și preselectare a unui Lider de Consorțiu, fără a solicita proiect tehnic final, componență finală a consorțiului sau angajamente de finanțare. Liderul de Consorțiu trebuie să demonstreze o valoare netă de cel puțin 500 milioane EUR și un CAPEX agregat de cel puțin 1 miliard EUR în proiecte comparabile. Evaluarea candidaturilor va fi realizată de Comitetul de coordonare compus din ministrul Energiei, ministrul Finanțelor și președintele ADR, cu sprijinul Comitetului tehnic.